|
|
ai2!
ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!
§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina
§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai
antãvãlescu
antãvãlescu (an-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV antãvãlii (an-tã-vã-líĭ), antãvãleam (an-tã-vã-leámŭ), antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãli-ri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) – (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.}
ex: mulili s-antãvãlea; vrurã sã s-antãvãleascã (sã s-arucuteascã) tu cinushi; s-antãvãleashti (s-arucuteashti) tu strozmã; ah! dzãsi porcul, s-aveam nã mucirlã, s-mi-antãvãlescu; nu ti-antãvãlea (ti-arucutea) tu muzgã
§ antãvãlit (an-tã-vã-lítŭ) adg antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãlits (an-tã-vã-lítsĭ), antãvãli-ti/antãvãlite (an-tã-vã-lí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, ntãvãlit, tãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
ex: porcul antãvãlit (arucutit) tu unã baltã; li-am tu sãndzi-antãvãliti (arucutiti)
§ antãvãliri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) sf antãvãliri (an-tã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, ntãvãliri, tãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}
§ ntãvãlescu (ntã-vã-lés-cu) (mi) vb IV ntãvãlii (ntã-vã-líĭ), ntãvãleam (ntã-vã-leámŭ), ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)
ex: s-avea ntãvãlitã pit neauã; lu ntãvãleashti pit fãrinã; va s-lji ntãvãleascã (fig: murdãripseascã) stranjili
§ ntãvãlit (ntã-vã-lítŭ) adg ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãlits (ntã-vã-lítsĭ), ntãvãliti/ntãvãlite (ntã-vã-lí-ti) – (unã cu antãvãlit)
ba3
ba3 (ba) inter – avdzã!
{ro: a!}
{fr: bah!; tiens!; hélas!}
{en: nonsense!; pooh!; rubbish!; you don’t say so!}
ex: ba (avdzã)! dzãsi nãsã, canda mini vream s-fac tut feati?
cãrc!
cãrc! (cắrcŭ) inter – zbor cu noima: “nu scoati nitsiun grai din gurã” (nitsi macar un cãrc!)
{ro: interjecţie care arată că cineva nu scoate niciun sunet, niciun grai}
{fr: interjection signifiant: “ne pas dire aucun mot”}
{en: interjection meaning: “without uttering a single word”}
ex: va ti batã, cãrc! s-nu fats, s-nu scots zbor din gurã
§ cãh! (cắhŭ) inter – (unã cu cãrc!)
§ crãc! (crắcŭ) inter – (unã cu cãrc!)
§ crãc!-mãc! (crắcŭ-mãcŭ) inter – (unã cu cãrc!)
ex: crãc-mãc s-nu fats (s-nu scots un zbor!)
§ gãh! (gắhŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di adiljaticlu dit soni a unui om cari moari dinapandiha; mãh!, cãrc, cãh
{ro: interjecţie care imită sunetul ultimei respiraţii a unui om care moare subit}
{fr: interjection qui imite le son de la dernière expiration de quelqu’un qui meurt subitement}
{en: interjection imitating the sound of a man’s dying breath}
ex: nitsi gãh! nu featsi porcul, muri fãrã di hãsap
§ mãh! (mãhŭ) inter – (unã cu gãh!)
dadã
dadã (dá-dã) sf dadi/dade (dá-di) – numã tsi u da un om a mulja-riljei tsi lu-ari faptã; dodã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã
{ro: mamă}
{fr: mère, maman}
{en: mother}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj; cãpitãnj, oh! dadã!; ah! dado!; a dadãljei s-nu lj-aspunem; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti dadã!
§ dãdãnj (dã-dắnjĭ) sf pl (di la dadã) – ashi cum suntu trã un om, muljerli tsi bãnarã aoa sh-un chiro, cu multi bãrni nãinti, dit cari dipuni el
{ro: străbune}
{fr: ancêtres (femmes)}
{en: females ancestors}
ex: di la dãdãnj avea nvitsatã
§ dodã (dó-dã) sf dodi/dode (dó-di) –
1: dadã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã;
2: sorã ma mari, tetã, mai
{ro: mamă; soră mai în vârstă, mătuşă, bunică}
{fr: mère, soeur aînée, tante, grande-mère}
{en: mother; older sister, aunt, grand-mother}
ex: doda (teta) al Sili nu poati, easti lãndzitã; a, mori, dodã (alea, tetã!); ali dodi (ali dadi) durut hilj; cã doda-ts va-nj mi disicã; dada (maea) easti tricutã
dushman
dushman (dush-mán) sm, sf, adg dushmanã (dush-má-nã), dush-manj (dush-mánjĭ), dushmani/dushmane (dush-má-ni) – atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fatsã di tsiva i cariva; atsel cu cari s-alumtã cariva; ehtru, ehtur, azmu, hazmu, nioaspi; (fig: dushman = drac)
{ro: duşman, adversar}
{fr: ennemi, adversaire}
{en: enemy, adversary}
ex: eara s-cadã tu mãnjli-a dushmanlui; ah! dushmane, va-nj ljai fumealja pri zvercã; apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; oaspili dushman (ehtru) nu s-fatsi; Dona, gionli-atsel dushmanlu (ehtrul, hazmul); mutrea dushmana tsi-nj featsi; nãs lj-u putu a dushmanlui; dushmanlu (fig: draclu) mi pimsi; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; a dushmanlui pisti nu-lj dã
§ dushmãni-lji/dushmãnilje (dush-mã-ní-lji) sf dushmãnilj (dush-mã-nílj) – ura (nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva; ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea tsi u au tra sã-sh facã arãu; dushmãnlãchi, amahi, cãrezi, niuspitsãlji, hãseanlichi, ehtrã, ihtrilji, ehtrilji, zãti, shãrã, sheri
{ro: duşmănie}
{fr: inimitié, hostilité}
{en: enmity, hostility}
ex: cãdzurã tu dush-mãnilji (ihtrilji) greauã; tricurã anj di dzãli shi dushmãnilja nu l-acumtini
§ dushmãnlãchi/dushmãnlãche (dush-mãn-lắ-chi) sf dushmãnlãchi (dush-mãn-lắchĭ) – (unã cu dushmãnilji)
§ dushmãnos (dush-mã-nósŭ) adg dushmãnoasã (dush-mã-nŭá-sã), dushmãnosh (dush-mã-nóshĭ), dushmãnoasi/dushmãnoase (dush-mã-nŭá-si) – tsi ari unã purtari mplinã di urã sh-di mirachi tra s-lji facã arãu a unui dushman; mplin di dushmãnilji
{ro: duşmănos}
{fr: haineux, hostile}
{en: hostile}
ex: om dushmãnos ca nãs altu nu-ari; dushmãnoasi fapti
§ dushmãnescu1 (dush-mã-nés-cu) adg dushmãneascã (dush-mã-neás-cã), dush-mãneshtsã (dush-mã-nésh-tsã), dushmãneshti (dush-mã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu dushmanlji sh-dushmãnilja
gean
gean (gĭánŭ) sm fãrã pl – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; suflit, duh, stuhico;
(expr: nj-scoati geanlu = nj-bagã zori, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu)
{ro: suflet}
{fr: âme, esprit}
{en: soul, spirit}
ex: nji-l voi ca gean (suflit); tsi s-tsã fac, bre gean! (suflite!); nji scoasi geanlu
(expr: nj-bãgã zori, mi cripã multu); geanlu-nj scoasi
(expr: mi cripã) trã dauã liri
§ geanã2 (gĭá-nã) sf, adg (mash fiminin) – [zbor tsi yini di la fãtsearea la fiminin a zborlui gean]; tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; aharã, ahãrã, vrutã, durutã, dashã, scumpã, sãrmai, yem, curbani, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: Tanca-a mea, geana (dasha) a mea
§ geanãm (gĭa-nắmŭ) invar – suflitlu-a meu, inima-a mea
{ro: sufletul meu!}
{fr: mon âme, mon coeur!}
{en: my heart!}
ex: ah! geanãm! pãngãnlu uhtã
gheaur
gheaur (ghĭa-úrŭ) sm, sf, adg gheaurã (ghĭa-ú-rã), gheauri (ghĭa-úrĭ), gheauri/gheaure (ghĭa-ú-ri) – tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); cãur, apistu, pabes, pãngãn, dinsãz, imansãz; (fig: gheaur, cãur = om arãu, ninjilãos, apistu)
{ro: gheaur, păgân, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: fudz, gheaurã (cãurã, pãngãnã), fudz di-aoatsi; ah! gheaurã
§ cãur (cã-úrŭ) adg cãurã (cã-ú-rã), cãuri (cã-úrĭ), cãuri/cãure (cã-ú-ri) – (unã cu gheaur)
ex: simintsã s-nu sh-armãnã di cãura (pãngãna) di armãnã