lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu
§ lãptar (lãp-tárŭ) sm lãptari (lãp-tárĭ) – omlu tsi poartã, lucreadzã icã vindi laptili
{ro: lăptar}
{fr: laitier}
{en: milk man}
ex: nu vinji astãdz lãptarlu sh-armasim fãrã lapti
§ lãptãrii/lãptãrie (lãp-tã-rí-i) sf lãptãrii (lãp-tã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi laptili
{ro: lăptărie}
{fr: laiterie}
{en: milk store}
§ lãptarã (lãp-tá-rã) sf lãptãri (lãp-tắrĭ) – pitã di lapti, lãptari, lãptoari, lãptoanji
{ro: plăcintă de lapte}
{fr: galette faite avec de lait}
{en: homemade aromanian milk pie}
§ lãptari2/lãptare (lãp-tá-ri) sf lãptãri (lãp-tắrĭ) – (unã cu lãptarã)
ex: avum lãptari (pitã di lapti) la prãndzu
§ lãptoari/lãptoare (lãp-tŭá-ri) sf lãptori (lãp-tórĭ) – (unã cu lãptarã)
§ lãptoanji/lãptoanje (lãp-tŭá-nji) sf lãptoni (lãp-tónjĭ) – (unã cu lãptarã)
§ lãptucã1 (lãp-tú-cã) sf lãptutsi/lãptutse (lãp-tú-tsi) – (unã cu lãptarã)
§ lãptãriu (lãp-tã-ríŭ) sm fãrã pl – lapti multu
{ro: cantitate mare de lapte}
{fr: grande quantité de lait}
{en: large quantity of milk}
§ lãptos (lãp-tósŭ) adg lãptoasã (lãp-tŭá-sã), lãptosh (lãp-tóshĭ), lãptoasi/lãptoase (lãp-tŭá-si) – tsi ari s-facã cu laptili; tsi da (ari) lapti (multu)
{ro: lăptos}
{fr: laiteux, qui a du lait}
{en: lacteous, milky}
ex: vaca tsi-acumprã easti lãptoasã, lj-da cãti patru ucadz di lapti n dzuã; cãprili maltãcichi suntu lãptoase (da multu lapti); lãptoasili (oili sh-cãprili tsi da multu lapti) sh-afeatã; s-fatsi vãrnoarã, sh-lãnoasã, sh-lãptoasã sh-cu oara-acasã?
§ alãptedz (a-lãp-tédzŭ) (mi) vb I alãptai (a-lãp-táĭ), alãptam (a-lãp-támŭ), alãptatã (a-lãp-tá-tã), alãptari/alãptare (a-lãp-tá-ri) – hrãnescu un nat cu laptili di la sin; ãlj dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã; tsãtsuescu, aplec
{ro: alăpta}
{fr: allaiter}
{en: suckle (child), feed (nurse) at the breast}
ex: muma sh-alãpteadzã njiclu (lj-da s-sugã lapti di la sin); nu ts-alãptash ficiorlu
§ alãptat (a-lãp-tátŭ) adg alãptatã (a-lãp-tá-tã), alãptats (a-lãp-tátsĭ) alãpta-ti/alãptate (a-lãp-tá-ti) – tsi-lj s-ari datã s-hrãneascã cu (s-sugã) laptili di la sin; tsãtsuit, aplicat
{ro: alăptat}
{fr: allaité}
{en: suckled (child), fed (nursed) at the breast}
ex: dzeaminj di-un sin tuts alãptats (tsãtsuits)
§ alãptari/alãptare (a-lãp-tá-ri) sf alãptãri (a-lãp-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva alãpteadzã un njic icã njiclu s-hrãneashti cu lapti di la unã tsãtsã; tsãtsuiri, aplicari
{ro: acţiunea de a (se) alăpta, alăptare}
{fr: action d’allaiter}
{en: action of suckling (child), of feeding (nursing) at the breast}
§ alãptãtor (a-lãp-tã-tórŭ) sm, sf, adg alãptãtoari/alãptãtoare (a-lãp-tã-tŭá-ri), alãptãtori (a-lãp-tã-tórĭ), alãptãtoari/alãptãtoare – (atsel i atsea) tsi hrãneashti cu lapti un njic; (muljarea) tsi hrãneashti di la sin un njic xen; aplicãtoari
{ro: alăptător, doică}
{fr: nourrice}
{en: wet-nurse}
§ lãptedz (lãp-tédzŭ) (mi) vb I lãptai (lãp-táĭ), lãptam (lãp-támŭ), lãptatã (lãp-tá-tã), lãptari/lãptare (lãp-tá-ri) – (unã cu alãptedz)
ex: eara lãndzitã sh-tr-atsea nu avea izini s-lãpteadzã natlu
§ lãptat (lãp-tátŭ) adg lãptatã (lãp-tá-tã), lãptats (lãp-tátsĭ) lãptati/lãptate (lãp-tá-ti) – (unã cu alãptat)
§ lãptari1/lãptare (lãp-tá-ri) sf lãptãri (lãp-tắrĭ) – (unã cu alãptari)
§ lãptuescu (lãp-tu-ĭés-cu) vb IV lãptuii (lãp-tu-íĭ), lãptueam (lãp-tu-ĭámŭ), lãptuitã (lãp-tu-í-tã), lãptuiri/lãptuire (lãp-tu-í-ri) – scot cu mãna i cu machina laptili dit sinlu (tsãtsa) a muljerlor icã udzirlu a prãvdzãlor; mulgu, murgu
{ro: mulge}
{fr: traire}
{en: milk}
ex: lãptuii nã oai
§ lãptuit (lãp-tu-ítŭ) adg lãptuitã (lãp-tu-í-tã), lãptuits (lãp-tu-ítsĭ), lãptuiti/lãptuite (lãp-tu-í-ti) – (muljari, tsãtsã, pravdã, udzir) tsi easti mulsã/mulsu; mulsu, mursu
{ro: muls}
{fr: trait}
{en: milked}
ex: udziri lãptuit (mulsu)
§ lãptuiri/lãptuire (lãp-tu-í-ri) sf lãptuiri (lãp-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-muldzi; muldzeari, muldziri
{ro: acţiunea de a mulge, mulgere}
{fr: action de traire}
{en: action of milking}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn