(expr: nj-apãndisi cu iholu tsi scoasi); s-turnã di grai
(expr: sh-cãlcã zborlu, nu featsi atseali trã tsi avea datã zbor); s-turnarã turtsã
(expr: s-featsirã turtsã, di pistea nturtseascã)
§ turnat (tur-nátŭ) adg turnatã (tur-ná-tã), turnats (tur-nátsĭ), turnati/turnate (tur-ná-ti) –
1: tsi easti virsat (yin, apã, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) sh-bãgat tu tsiva i pristi tsiva;
2: vinjit nãpoi di-iu eara dus; (lucru) tsi easti dat nãpoi (di la-atsel tsi lu-avea loatã nãinti);
3: tsi easti shutsãt di-alantã parti;
4: tsi s-ari abãtutã din cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) tsi s-ari aplicatã ma multu di-unã parti
{ro: turnat, întors, revenit}
{fr: tourné, retourné, revenu}
{en: turned, returned}
ex: l-vidzurã turnat (vinjit nãpoi); cu ciocurli mãri turnati (shutsãti); ti turnash (vinjis nãpoi) turnat tu fatsã (sãnãtos tu fatsã)
§ turnari/turnare (tur-ná-ri) sf turnãri (tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-toarnã tsiva, cãndu s-toarnã cariva; turnãturã
{ro: acţiunea de a turna, de a (se) întoarce, de a reveni; turnare, întoarcere, revenire}
{fr: action de tourner, de retourner, de revenir}
{en: action of turning, of returning}
ex: dipãrtoasã-i calea sh-nu shtiu a lor turnari (sh-nu shtiu di easti sigurã a lor yiniri nãpoi); ma-agonja va s-lja lãna di turnari (tra s-hibã trasã ninga unãoarã tu scamnu)
§ niturnat (ni-tur-nátŭ) adg niturnatã (ni-tur-ná-tã), niturnats (ni-tur-nátsĭ), niturnati/niturnate (ni-tur-ná-ti) – tsi nu easti turnat; (fig: niturnat = atsel tsi easti mortu, sh-nu s-mata toarnã tu banã)
{ro: neturnat, neîntors, etc.}
{fr: qui n’est pas tourné, qui n’est pas rentré; etc.}
{en: who has not been turned, who is not returned, etc.}
ex: du-ti la niturnatslji (fig: la-atselj tsi nu s-toarnã, la mortsã)
§ niturna-ri/niturnare (ni-tur-ná-ri) sf niturnãri (ni-tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-toarnã tsiva, cãndu nu s-toarnã cariva
{ro: acţiunea de a nu turna, de a nu (se) întoarce; etc.}
{fr: action de ne pas tourner, de ne pas retourner, de ne pas revenir}
{en: action of not turning, of not returning}
§ turnatã (tur-ná-tã) sf turna-ti/turnate (tur-ná-ti) – oara tsi s-toarnã cariva
{ro: întoarcere}
{fr: retour}
{en: return}
ex: s-aflã calea tu turnatã (tu oara tsi va s-toarnã); tru turnata (tu oara tsi va s-toarnã) di la oi; va yin s-ti ved tu turnatã (tu turnari, cãndu va mi tornu); unã turnatã (cum s-toarnã; cum s-turnã), bãrbat-su, sh-acãtsã s-plãngã
§ turnãturã (tur-nã-tú-rã) sf turnãturi (tur-nã-túrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu toarnã tsiva (vearsã apã, yini nãpoi di-iu eara, shutsã un lucru di-alantã parti, etc.); turnari, uspitsãlji;
(expr: tsi s-nu-aibã turnãturã la nãs = tsi nu va-lj facã vizitã, tsi nu va-lj hibã oaspi acasã)
{ro: întoarcere, întorsătură, detur, ospitalitate, traducere, etc.}
{fr: retour, détour, hospitalité, traduction, etc.}
{en: return, detour, turn, translation, etc.}
ex: doi mesh tsãni imnãtura shi altsã ahãntsã turnãtura (yinirea nãpoi); calea aestã ari multi turnãturi (shutsãturi); s-hibã turnãtura (turnarea, tritsearea, uspitsãlja tu turnatã) pri-acasã; nu eara om tsi s-nu-aibã turnãturã (tsi s-nu-lj yinã vizitã s-nu-lj treacã ca oaspi pri) la nãs; greauã easti turnãtura
(expr: turnarea, spunearea-a noimãljei tu-unã altã limbã) a aishtui cãntic
§ ntornu (ntór-nu) (mi) vb I nturnai (ntur-náĭ), nturnam (ntur-námŭ), nturnatã (ntur-ná-tã), nturnari/nturnare (ntur-ná-ri) – (unã cu tornu)
ex: alasã s-tsã ntoarnã (toarnã); ntoarnã (ngreacã ma multu) nandreapta; s-tsã si ntoarnã shi la caplu-a tãu; nturnai (abãtui) via tu gãrdinã
§ nturnat (ntur-nátŭ) adg nturnatã (ntur-ná-tã), nturnats (ntur-nátsĭ), nturnati/nturnate (ntur-ná-ti) – (unã cu turnat)
§ nturnari/nturnare (ntur-ná-ri) sf nturnãri (ntur-nắrĭ) – (unã cu turnari)
§ arãstornu (a-rãs-tór-nu) (mi) vb I arãsturnai (a-rãs-tur-náĭ), arãsturnam (a-rãs-tur-námŭ), arãs-turnatã (a-rãs-tur-ná-tã), arãsturnari/arãsturnare (a-rãs-tur-ná-ri) – min (pingu) un lucru dit semtea-a lui di-aradã sh-lu fac s-cadã di-unã parti i di-alantã; tornu (arucutescu) di partea-alantã; arustornu, alãstornu, alustornu, rãstornu, ristor; arucutescu, surpu; (fig:
1: arãstornu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arãstornu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: răsturna}
{fr: renverser}
{en: turn over}
ex: lu-arãsturnai (l-surpai, lu-arcai mpadi) di pri cal; s-arãsturnã furtia di pri gumar; butinlu s-arãstoarnã; dzua fudzi di njelj shi noaptea arãstoarnã (vatãmã) boulu; trag armãnjlji, lj-arãstoarnã (ãlj vatãmã)
§ arãsturnat (a-rãs-tur-nátŭ) adg arãsturnatã (a-rãs-tur-ná-tã), arãsturnats (a-rãs-tur-nátsĭ), arãsturnati/arãsturnate (a-rãs-tur-ná-ti) – tsi easti turnat di partea-alantã; arusturnat, alãsturnat, alusturnat, rãsturnat, risturat; arucutit, surpat
{ro: răsturnat}
{fr: renversé}
{en: turned over}
ex: tuti s-videa arãsturnati (turnati di partea-alantã) nuntru, tu baltã
§ arãsturnari/arãsturnare (a-rãs-tur-ná-ri) sf arãsturnãri (a-rãs-tur-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãstoarnã tsiva; arusturnari, alãsturnari, alusturnari, rãsturnari, risturari; arucutiri, surpari
{ro: acţiunea de a răsturna}
{fr: action de renverser}
{en: action of turning over}
ex: s-avdzã unã arãsturnari
§ rãstornu (rãs-tór-nu) (mi) vb I rãsturnai (rãs-tur-náĭ), rãstur-nam (rãs-tur-námŭ), rãsturnatã (rãs-tur-ná-tã), rãsturnari/rãs-turnare (rãs-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)
§ rãsturnat (rãs-tur-nátŭ) adg rãsturnatã (rãs-tur-ná-tã), rãsturnats (rãs-tur-nátsĭ), rãsturnati/rãsturnate (rãs-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)
§ rãs-turnari/rãsturnare (rãs-tur-ná-ri) sf rãsturnãri (rãs-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)
§ arustornu (a-rus-tór-nu) (mi) vb I arusturnai (a-rus-tur-náĭ), arusturnam (a-rus-tur-námŭ), arusturnatã (a-rus-tur-ná-tã), arusturnari/arusturnare (a-rus-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)
ex: s-arusturnã carotsa
§ arus-turnat (a-rus-tur-nátŭ) adg arusturnatã (a-rus-tur-ná-tã), arusturnats (a-rus-tur-nátsĭ), arusturnati/arusturnate (a-rus-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)
§ arusturnari/arusturnare (a-rus-tur-ná-ri) sf arusturnãri (a-rus-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)
§ ristor (ris-tór) (mi) vb I risturai (ris-tu-ráĭ), risturam (ris-tu-rámŭ), risturatã (ris-tu-rá-tã), risturari/risturare (ris-tu-rá-ri) – (unã cu arãstornu)
ex: birbeclu mi mbutsã shi mi risturã (mi-arãsturnã)
§ risturat (ris-tu-rátŭ) adg risturatã (ris-tu-rá-tã), risturats (ris-tu-rátsĭ), risturati/risturate (ris-tu-rá-ti) – (unã cu arãsturnat)
§ risturari/risturare (ris-tu-rá-ri) sf risturãri (ris-tu-rắrĭ) – (unã cu arãsturnari)
§ alãstornu (a-lãs-tór-nu) (mi) vb I alãsturnai (a-lãs-tur-náĭ), alãsturnam (a-lãs-tur-námŭ), alãsturnatã (a-lãs-tur-ná-tã), alãsturnari/alãsturnare (a-lãs-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)
§ alãsturnat (a-lãs-tur-nátŭ) adg alãs-turnatã (a-lãs-tur-ná-tã), alãsturnats (a-lãs-tur-nátsĭ), alãsturna-ti/alãsturnate (a-lãs-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)
§ alãstur-nari/alãsturnare (a-lãs-tur-ná-ri) sf alãsturnãri (a-lãs-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)
§ alustornu (a-lus-tór-nu) (mi) vb I alusturnai (a-lus-tur-náĭ), alusturnam (a-lus-tur-námŭ), alustur-natã (a-lus-tur-ná-tã), alusturnari/alusturnare (a-lus-tur-ná-ri) – (unã cu arãstornu)
§ alusturnat (a-lus-tur-nátŭ) adg alustur-natã (a-lus-tur-ná-tã), alusturnats (a-lus-tur-nátsĭ), alusturna-ti/alusturnate (a-lus-tur-ná-ti) – (unã cu arãsturnat)
ex: fliturlu alusturnat (arãsturnat)
§ alusturnari/alusturnare (a-lus-tur-ná-ri) sf alusturnãri (a-lus-tur-nắrĭ) – (unã cu arãsturnari)