ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar
§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)
§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji
§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
ex: si s-toarnã cu calu ampãturat; a calui ampãturat s-nu-lj dai apã
§ ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) sf ampãturãri (am-pã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ampãtureadzã; ãmpãturari, ampãturlari, ambãturlari, ambãtrulari
{ro: acţiunea de a galopa, de a alerga cu mare viteză, de a goni}
{fr: action de galoper, de fuir, de chasser, de bannir; galop à bride abattue}
{en: action of galloping, of running extremely fast, of chasing}
§ mpatur (mpá-turŭ) vb I mpãturai (mpã-tu-ráĭ), mpãturam (mpã-tu-rámŭ), mpãturatã (mpã-tu-rá-tã), mpãtura-ri/mpãturare (mpã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
ex: vãrnu nu mpaturã (nu-alagã agonja) ca nãs; lu mpãturarã (alãgarã dupã el, lu-avinarã) dauã dzãli ma nu puturã s-lu-acatsã
§ mpãturat (mpã-tu-rátŭ) adg mpãturatã (mpã-tu-rá-tã), mpãturats (mpã-tu-rátsĭ), mpãturati/mpãturate (mpã-tu-rá-ti) – (unã cu ampãturat)
ex: fum mpãturats (avinats) di furi dauã sãhãts
§ mpãtura-ri/mpãturare (mpã-tu-rá-ri) sf mpãturãri (mpã-tu-rắrĭ) – (unã cu ampãturari)
ex: la mpãturari (alãgari) vãrnu nu lu-azvindzi
§ ãmpãturedz (ãm-pã-tu-rédzŭ) vb I ãmpãturai (ãm-pã-tu-ráĭ), ãmpãturam (ãm-pã-tu-rámŭ), ãmpãturatã (ãm-pã-tu-rá-tã), ãmpãturari/ãmpãturare (ãm-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
§ ãmpãturat (ãm-pã-tu-rátŭ) adg ãmpãturatã (ãm-pã-tu-rá-tã), ãmpãturats (ãm-pã-tu-rátsĭ), ãmpãturati/ãmpãturate (ãm-pã-tu-rá-ti) – (unã cu ampãturat)
§ ãmpãturari/ãmpãturare (ãm-pã-tu-rá-ri) sf ãmpãturãri (ãm-pã-tu-rắrĭ) – (unã cu ampãturari)
ex: dtpã multã ãmpãturari (alãgari) agiumsi la unã fãntãnã
§ ampaturlu (am-pá-tur-lu) vb I ampãturlai (am-pã-tur-láĭ), ampãturlam (am-pã-tur-lámŭ), ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) – (unã cu ampatur)
ex: s-ampaturlã pãdurili; ampaturlã dupã dirvish
§ ampãturledz (am-pã-tur-lédzŭ) vb I ampãturlai (am-pã-tur-láĭ), ampãturlam (am-pã-tur-lámŭ), ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) – (unã cu ampãturedz)
ex: calu ampãturla arujindalui
§ ampãturlat (am-pã-tur-látŭ) adg ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlats (am-pã-tur-látsĭ), ampãturlati/ampãturlate (am-pã-tur-lá-ti) – (unã cu ampãturat)
§ ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) sf ampãturlãri (am-pã-tur-lắrĭ) – (unã cu ampãturari)
§ ambaturlu (am-bá-tur-lu) vb I ambãturlai (am-bã-tur-láĭ), ambãturlam (am-bã-tur-lámŭ), ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) –
1: alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampatur, ampãturedz, ampãturledz, ambãtruledz;
2: mintescu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză; mesteca, răvăşi}
{fr: galoper; éparpiller, mêler}
{en: gallop, run extremely fast; mix}
ex: cu ma marli s-nu-ambaturlji calu (s-nu-aladz calu-agonja); bãgã s-ambaturlã casa (s-minteascã lucrili din casã)
§ ambãturledz (am-bã-tur-ledzŭ) vb I ambãturlai (am-bã-tur-láĭ), ambãturlam (am-bã-tur-lámŭ), ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) – (unã cu ambaturlu)
§ ambãturlat (am-bã-tur-látŭ) adg ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlats (am-bã-tur-látsĭ), ambãturlati/ambãturlate (am-bã-tur-lá-ti) –
1: tsi easti (fu) faptu s-alagã multu agonja; ampãturat, ampãturlat, ambãtrulat;
2: tsi easti mintit
{ro: galopat; mestecat, răvăşit}
{fr: galopé; mêlé}
{en: galloped; mixed}
§ ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) sf ambãturlãri (am-bã-tur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ambãturleadzã; ampãturari, ampãturlari, ambãtrulari; mintiri
{ro: acţiunea de a galopa, de a răvăşi}
{fr: action de galoper, de mêler}
{en: action of galloping, of mixing}
§ ambãtruledz (am-bã-tru-lédzŭ) vb I ambãtrulai (am-bã-tru-láĭ), ambãtrulam (am-bã-tru-lámŭ), ambãtrulatã (am-bã-tru-lá-tã), ambãtrulari/ambãtrulare (am-bã-tru-lá-ri) – (unã cu ambãturledz)
ex: altsã ambãtrularã caljlji
§ ambãtrulat (am-bã-tru-látŭ) adg ambãtrulatã (am-bã-tru-lá-tã), ambãtrulats (am-bã-tru-látsĭ), ambãtrulati/ambãtrulate (am-bã-tru-lá-ti) – (unã cu ambãturlat)
ex: udãlu easti ambãtrulat (cu lucrili tuti mintiti)
§ ambãtrulari/ambãtrulare (am-bã-tru-lá-ri) sf ambãtrulãri (am-bã-tru-lắrĭ) – (unã cu ambãturlari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn