{ro: înjurătură}
{fr: insulte}
{en: name called, insult}

§ ngiurãturã (ngĭu-rã-tú-rã) sf ngiurãturi (ngĭu-rã-túrĭ) – (unã cu angiurãturã)
ex: lj-trapshu nã ngiurãturã di nu va mi-agãrshascã; di iu li nvitsã ahãti ngiurãturi?

4: loash cãcat = nu loash tsiva, nu nchirdãsish tsiva;
5: u-agudish ca musca pri cãcat = nu u tihisish ghini;
6: s-adunã ca mushtili pri cãcat = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva; s-adunã ca mushtili la la njari)
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}
ex: alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ cãcãturã (cã-cã-tú-rã) sf cãcãturi (cã-cã-túrĭ) – (unã cu cãcat2)
ex: adunã tuti cãcãturli (cupriili); cãcãturli (fig: glãrinjli, papardelili) tuti va li dzãcã

§ cacã (cá-cã) sf fãrã pl – (unã cu cãcat: tu zborlu-a njitslor, a natslor)

§ cãcãtici (cã-cã-tícĭŭ) sm cãcãtici (cã-cã-tícĭ) – cãcat njic
{ro: căcat mic}
{fr: petit morceau de merde}
{en: little shit}

§ cãcãtescu (cã-cã-tés-cu) adg cãcãteascã (cã-cã-teás-cã), cãcãteshtsã (cã-cã-tésh-tsã), cãcãteshti (cã-cã-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu cãcatlu i cãcarea; di cãcat
{ro: de căcat}
{fr: de merde}
{en: of shit, shitty}
ex: u-adrash cãcãteascã
(expr: glãreascã, ca di cãcat, urãtã, murdarã)

§ cãcãcios (cã-cã-cĭósŭ) adg cãcãcioasã (cã-cã-cĭŭá-sã), cãcãciosh (cã-cã-cĭóshĭ), cãcãcioasi/cãcãcioase (cã-cã-cĭŭá-si) – tsi s-dutsi multi ori si s-cacã; tsi lu-acãtsã cufureala; cãcãtos, cufuros, cufuryios; (fig: cãcãcios = (i) om tsi s-aspari lishor, tsi nu lj-u tsãni, tsi nu ari putearea s-facã dip tsiva, bishinos; (ii) om murdar, tsi nu-ahãrzeashti tsiva)
{ro: căcăcios}
{fr: foireux}
{en: who has diarrhea}
ex: ficiorlu-aestu easti multu cãcãcios (fig: lj-easti multu fricã); cãcãcioshlj-aeshti (fig: aeshti, tsi au ahãtã fricã, tsi nu-au putearea s-facã tsiva) va s-cuteadzã s-lã tsãnã cheptu?

§ cãcãtos (cã-cã-tósŭ) adg cãcãtoasã (cã-cã-tŭá-sã), cãcãtosh (cã-cã-tóshĭ), cãcãtoasi/cãcãtoase (cã-cã-tŭá-si) – (unã cu cãcãcios)
ex: a cui easti cãcãtoslu-aestu?; nu ts-u tsãni, cãcãtoase!

§ cãcãstoari/cã-cãstoare (cã-cãs-tŭá-ri) sf cãcãstori (cã-cãs-tórĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (si s-chishi) i s-easã nafoarã (si s-cacã); cãcãtor, cãcãriu, chishitor, hale, mushtirechi, ishitor, chinefi, hrii
{ro: latrină}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines}
ex: s-dusi la cãcãstoari si sh-facã apa

§ cãcãtor (cã-cã-tórŭ) sn cãcãtoari/cãcãtoare (cã-cã-tŭá-ri) – (unã cu cãcãstoari)

§ cãcãriu (cã-cã-ríŭ) sn cãcãriuri (cã-cã-rí-urĭ) – (unã cu cãcãstoari)

§ cãcãstor (cã-cãs-tórŭ) sm cãcãstori (cã-cãs-tórĭ) –
1: cãcat di shoaric;
2: mixi uscati scoasi dit nari; (fig: cãcãstor = lucru tsi easti multu njic; astrãchit, cãcãrdac, cacafingu, etc.)
{ro: căcat de şoarece; muc uscat}
{fr: crotte de souris; grain de mucosité sec}
{en: mouse dropping}
ex: aflai tu vilendzã cãcãstori (cãcats di shoaric); ts-armasi un cãcãstor (mixi uscati) la nari; cãcãstorlu (fig: astrãchitlu, cacafingul) a daraclui!

(expr: alagã ca un vagabondu, fãrã casã); fudzi ca cãnili upãrit; tricu ca cãnili prit apã; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ cãini/cãine (cắĭ-ni) sm cãinj (cắĭnjĭ) – (unã cu cãni)

§ cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) sf cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) – multimi di cãnj; cãnãrii; (fig: cãnilji = arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã)
{ro: mulţime de câini}
{fr: foule des chiens}
{en: great number of dogs}
ex: bãneadzã cu cãnilji (fig: lãeatsã); ari mari cãnilji pri nãs (fig: lj-va multã arãeatsã)

§ cãnãrii/cãnãrie (cã-nã-rí-i) sf cãnãrii (cã-nã-ríĭ) – (unã cu cãnilji)
ex: tu pãzari easti multã cãnãrii (ari multsã cãnj)

§ cãniu (cã-níŭ) sm fãrã pl – (unã cu cãnilji)

§ cãnescu (cã-nés-cu) adg cãneascã (cã-neás-cã), cãneshtsã (cã-nésh-tsã), cãneshti/cãneshte (cã-nésh-ti) – di cãni; tsi-ari s-facã cu cãnili; cãnos; (fig: cãnescu = lai, arãu)
{ro: câinesc}
{fr: de chien, canin}
{en: of dog, canine}
ex: banã cãneascã (fig: di cãni, lai)

§ cãnos (cã-nósŭ) adg cãnoasã (cã-nŭá-sã), cãnosh (cã-nóshĭ), cãnoasi/cãnoase (cã-nŭá-si) – (unã cu cãnescu)

§ cãneashti (cã-neásh-ti) adv – cum fatsi (cum easti) cãnili; ca di cãni; (fig: cãneashti = arãu, lai)
{ro: câineşte}
{fr: à la manière des chiens}
{en: doggedly}
ex: s-poartã cãneashti (fig: arãu, ca un cãni)

30: nj-mãcã urecljili = ãnj dzãtsi dipriunã idyiul lucru; nj-si ngreacã multu tra s-lji fac unã huzmeti; mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
31: mãc cu ocljilj = mutrescu cu mari vreari; mutrescu cu orixi, zilipsescu;
32: mi mãcã un lucru; nj-mãc inima (suflitlu, bana) = ãnj sta tu inimã, pi suflit; mi doari suflitlu; nu-am isihii, mi nvirineadzã; nj-easti fricã;
33: tsi mãcã merdu (cãcat) = tsi zburashti glãrinj, tsi dzãtsi minciunj, etc.;
34: tsi ti zgrãnj iu nu ti mãcã? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi cãrteashti un lucru tsi nu lu-ambudyiseashti, icã fatsi un lucru di cari nu-ari ananghi;
35: canda mãcã di nãs = easti multu slab)
{ro: mânca; mânca pielea, rugini, roade, muri, etc.}
{fr: manger; démanger, rouiller, mourir, etc.}
{en: eat; itch, rust, die, etc.}
ex: mãc pãni cu cash; nicã nu ari mãcatã tu vahtea-aestã; ursits s-mãcãm pãni deadun; mãcai pãni multu chiro cu nãs; mi mãcã chealea
(expr: nj-yini s-mi zgrãm); mãcã, canda lu-aveam la agru
(expr: mãcã multu di multu); truplu tut si-nj lu mãcats; s-mãcã ca cãnjlji
(expr: sã ncaci multu; nu vã mãcats inima
(expr: stats isihi, nu vã siclitsits); ãnj mãcash injoara
(expr: nj-acrish bana, mi nvirinash); sfurla mãcã
(expr: ahuleashti, agudeashti) tsarã; nu-nj mãcã
(expr: nu nj-ahuleashti) coasta tsarã; ti blastim: s-nu ti mãcã loclu
(expr: s-nu ti hunipseascã loclu, s-nu putridzãshti tu mirminti); ãlj mãcã urecljili tutã dzua
(expr: lj-aurlã la ureaclji, dipriunã, idyiul lucru, lu-asurdzashti); sh-mãcarã caplu
(expr: sh-chirurã bana, s-vãtãmarã, murirã) trã nãsã; nu ti mãcã pi pãzari
(expr: plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea); vrea nj-aibã mãcatã grãnlu
(expr: vrea mi-aibã moartã, vãtãmatã); hãrios cã vrea s-mãcari caplu; ãlj greashti ndauã grairi a hilji-sai, cã nitsi cãnjlji nu li mãcã
(expr: ãlj greashti grairi multu uruti tsi nu s-dzãc netsi a cãnjlor); sã-l facã si-sh mãcã caplu
(expr: si s-afãnseascã, s-moarã) cu vãrã trop; nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si s-tsãnã tra s-nu zburascã; nu poati s-tsãnã misticadzlji); s-adarã nã pitã, cã a aushlui ãlj si mãca multu
(expr: lu-arãsea multu pita sh-vrea u mãca cu orixi); cã-lj si mãca-a aushlui
(expr: lu-arãsea aushlu) multu pita di curcubetã; ciupuliclu atsel veardili va u mãcã
(expr: va sh-patã nipãtsãtili); dupã tsi-lj bitisi shi-lj mãcã
(expr: lj-asparsi) tuts pradzlji; ãl mãca
(expr: durea tu suflit, lj-eara fricã) lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã; mi mãcash friptu
(expr: mi bãtush, mi-azvimsish, mi vãtãmash), fãrtate; l-mãcã herlu
(expr: l-freacã, lu-aroadi) cu arinia; cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada lji scoati ocljilj; luplu pi dimãndati nu mãcã; lji si pari cã, tsi-azboairã, s-mãcã; mãcash prãndzu, mutrea sh-tr-astarã

§ mãcat (mã-cátŭ) adg mãcatã (mã-cá-tã), mãcats (mã-cátsĭ), mãcati/mãcate (mã-cá-ti) – tsi ari bãgatã mãcari n gurã (u-ari ciumulitã shi u-ari ngljitatã); (lugurii) tsi easti bãgatã n gurã (amisticatã shi ngljitatã); cari ari mãcatã sh-nu mata easti agiun; mãncat, dipishit
{ro: mâncat, uzat, etc.}
{fr: mangé, démangé, rongé, usé, etc.}
{en: eaten, itched, used, etc.}
ex: oai mãcatã di ursã; oili mãcati (tsi-au mãcatã shi nu suntu agiuni), sãturati; nu suntu mãcati (nu mãcarã) di aoaltari; macã easti mãcat shi biut, shadi arihati; hearili mãcati
(expr: aroasi) di-arudzinã; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai

§ mãcari1/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu mãcã (va dzãcã, bagã tsiva n gurã, u-ameasticã sh-u ngljiti); mãncari, dipishiri;
(expr:
1: nu lu-ari tu mãcari =
1: nu-l va dip, nu poati s-lu veadã dininti;
2: la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-mãcã mash, ma nu va s-lucreadzã)
{ro: acţiunea de a mânca; mâncare, etc.}
{fr: action de manger, etc.}
{en: action of eating, etc.}
ex: au trã mãcari (tra s-mãcã); dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); shi mãcarea sh-ari arada-a ljei; nu-ari mãcari tr-atselj tsi nu yin cu noi; trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac; shidearea nu adutsi mãcari

§ mãca-ri2/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãncari, mãyirii, miyirii, ghelã, fãi;
(expr: tu mãcari xeanã nu-arucã piper = nu ti-ameasticã tu lucrili-a alãntor)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, (cooked) meal}
ex: cu mãcãri (lucri trã mãcari, gheli) s-u ashtiptãm; s-mãcã di mãcarea (ghela) tsi adrarã; s-hibã mãcari pri measã, sh-las s-lipseascã shirvetlu; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari

§ nimãcat (ni-mã-cátŭ) adg nimãcatã (ni-mã-cá-tã), nimãcats (ni-mã-cátsĭ), nimãcati/nimãcate (ni-mã-cá-ti) – (un) tsi nu-ari mãcatã; tsi easti agiun; (lucru ti mãcari) tsi nu easti mãcat; nimãncat
{ro: (mâncare) nemâncată, (om) flămând}
{fr: (aliment) qui n’est pas mangé, (homme) qui n’a pas mangé; à jeun}
{en: (food) that is not eaten, (one) who has not eaten}
ex: mãcarea armasi nimãcatã; nimãcat (agiun), nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; s-bãgã s-doarmã nimãcat (agiun); fuga nãuntru mushatslji shi nimãcatslji ali mumi

§ nimãcari/nimãcare (ni-mã-cá-ri) sf nimãcãri (ni-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu mãcã; nimãncari
{ro: acţiunea de a nu mânca; nemâncare, etc.}
{fr: action de ne pas manger, etc.}
{en: action of not eating, etc.}
ex: dusi di-l vidzu lishinat di nimãcari; cu tutã nimãcarea sh-nidurnjirea-lj, eara multu mushatã

§ paramãc (pá-ra-mắcŭ) vb I paramãcai (pá-ra-mã-cáĭ), paramãcam (pá-ra-mã-cámŭ), para-mãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcari/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) – mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu
{ro: mânca prea mult}
{fr: trop manger; se bourrer, manger à l’envie}
{en: eat too much}

§ paramãcat (pá-ra-mã-cátŭ) adg paramãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcats (pá-ra-mã-cátsĭ), paramãcati/para-mãcate (pá-ra-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti
{ro: care a mâncat prea mult}
{fr: qui a trop mangé; bourré, qui a mangé à l’envie}
{en: who has eaten too much}

§ paramãca-ri/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) sf paramãcãri (pá-ra-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paramãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult}
{fr: action de trop manger; de se bourrer, de manger à l’envie}
{en: action of eating too much}

§ primãc (pri-mắcŭ) vb I primãcai (pri-mã-cáĭ), primãcam (pri-mã-cámŭ), primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) –
1: mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu; paramãc;
2: mãc ma ninti (ca s-mi duc iuva, s-fac tsiva, etc.)
{ro: mânca prea mult; mânca înainte de...}
{fr: trop manger; manger d’avant}
{en: eat too much; eat before}
ex: mã-sa ari primãcatã (ari mãcatã ma multu di cum easti ghini)

§ primãcat (pri-mã-cátŭ) adg primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcats (pri-mã-cátsĭ), primãcati/primãcate (pri-mã-cá-ti) –
1: tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti;
2: tsi easti mãcat di ma ninti
{ro: care a mâncat prea mult; care a mâncat înainte de...}
{fr: qui a trop mangé; qui a mangé d’avant}
{en: who has eaten too much; who has eaten before}

§ primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) sf primãcãri (pri-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva primãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult; de a mânca înainte de...}
{fr: action de trop manger; de manger d’avant}
{en: action of eating too much; of eating before}

§ mãcãtor (mã-cã-tórĭ) adg mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri), mãcãtori (mã-cã-tórĭ), mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri) – (un) tsi mãcã; tsi ti mãcã (chealea); mãncãtor;
(expr: dzuã mãcãtoari = dzuã tsi pots s-mãts itsi vrei, s-ti purintsã, cã nu easti dzuã di pãreasinj)
{ro: mâncător; (zi) de dulce}
{fr: mangeur, gourmand; jour gras}
{en: eater; meat day}
ex: mãcãtorlu a oilor (atsel tsi mãcã oili); mãni easti mãcãtoari
(expr: dzuã tsi pots s-ti purintsã, s-mãts); Njercuri, Vinjiri, pãreasini, tuti suntu mãcãtori
(expr: dzãli iu pots s-ti purintsã)

§ mãcãturã (mã-cã-tú-rã) sf mãcãturi (mã-cã-túrĭ) – atsea tsi mãts cãndu tsã easti foami; mãcari, hranã; mãcãrimi, mãncãturã; (fig: (i) neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru; ngrãnji, ncãceari, cãvgã, neachicãsiri, neaduchiri, zizanj, anghidã; (ii) atsea tsi ai cãndu ti mãcã chealea; fãgurã)
{ro: mâncătură, mâncărime (de piele), zâzanie, discordie}
{fr: mets; démangeaison, zizanie, dissension, litige querelle, noise}
{en: (dish of) food; itching, discord, dispute, quarrel}
ex: s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura (fig: cãvgãlu, zizanja) tsi lã intrã di pri bunã inimã; avem mãri mãcãturi (fig: ncãceri, zizanji, anghidz)

§ mãcãrimi/mãcãrime (mã-cã-rí-mi) sf mãcãrinj (mã-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: ari mãcãrimi
(expr: l-mãcã chealea) la cicioari; ai mãcãrimi
(expr: ai orixi s-mãts shcop, ti mãcã chealea), tsã si featsi ti chiutecã

§ mãncu (mắn-cu) vb I mãncai (mãn-cáĭ), mãncam (mãn-cámŭ), mãncatã (mãn-cá-tã), mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) – (unã cu mãc)
ex: scoalã s-mãntsi, scoalã s-beai; ma mãntsi, shi s-beai, ca cum ai mãncatã sh-ai biutã; mãncã
(expr: lj-asparsi) paradzlji tsi adusi; mi mãncã
(expr: mi-arãsi) pi plan; mãncash
(expr: tricush multi, prit unã mari) urfanji

§ mãncat (mãn-cátŭ) adg mãncatã (mãn-cá-tã), mãncats (mãn-cátsĭ), mãncati/mãncate (mãn-cá-ti) – (unã cu mãcat)

§ mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) sf mãncãri (mãn-cắrĭ) – (unã cu mãcari1)
ex: mãncarea di dimneatsã easti ca nsurarea n tinireatsã; nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu-alindzeari

§ nimãncat (ni-mãn-cátŭ) adg nimãncatã (ni-mãn-cá-tã), nimãncats (ni-mãn-cátsĭ), nimãncati/nimãncate (ni-mãn-cá-ti) – (unã cu nimãcat)
ex: lj-anjurdzeashti duhlu di nimãncat (di agiun tsi easti)

§ nimãncari/nimãncare (ni-mãn-cá-ri) sf nimãncãri (ni-mãn-cắrĭ) – (unã cu nimãcari)

§ mãncãtor (mãn-cã-tórĭ) adg mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri), mãn-cãtori (mãn-cã-tórĭ), mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri) – (unã cu mãcãtor) tuts dit casã eara mãncãtori

§ mãncãturã (mãn-cã-tú-rã) sf mãncãturi (mãn-cã-túrĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: lja mãncãtura aestã, tsi tsã pitricu Dumnidzã; lj-adutsea mãncãturã (hranã) din tser

§ mãncãrimi/mãncãrime (mãn-cã-rí-mi) sf mãncãrinj (mãn-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)

§ muscu-mãc (mús-cu-mắcŭ) vb I muscu-mãcai (mús-cu-mã-cáĭ), muscu-mãcam (mús-cu-mã-cámŭ), muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) – mãc ghini
{ro: mânca bine}
{fr: manger bien}
{en: eat well}

§ muscu-mãcat (mús-cu-mã-cátŭ) adg muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcats (mús-cu-mã-cátsĭ), muscu-mãcati/mãcate (mús-cu-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ghini
{ro: mâncat bine}
{fr: bien mangé}
{en: eaten well} muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) sf muscu-mãcãri (mús-cu-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã ghini
{ro: acţiunea de a mânca bine}
{fr: action de bien manger}
{en: action of eating well}

ex: maica ts-poartã dorlu; nu, maicã (daslu-a meu), nu fudz

§ manã1 (má-nã) sf mani/mane (má-ni) – (unã cu mumã)
ex: eara un tatã sh-nã manã (mumã); manã, mãnitsã! n casã hii lea mumã, lea durutã?

§ paramanã2 (pá-ra-má-nã) sf paramani/paramane (pá-ra-má-ni) – (unã cu paramumã)
ex: ficior dat la paramanã

§ imã (í-mã) sf imi/ime (í-mi) – (unã cu mumã)

§ mãnitsã (mã-ní-tsã) sf mãnitsã (mã-ní-tsã) – (unã cu mumã)
ex: mãnitsa easti un zbor cu cari easti hãidipsitã mana; cãtse nj-u-arsish mãnitsa-nj?

§ mã1 (mã) sf fãrã pl – (unã cu mumã)
ex: ai mã? (dadã?); va-nj ti-alas cu mã (mamã) sh-cu tatã; eara grec di mã (dadã) sh-di tatã

§ mu-mea (mú-mea) sf fãrã pl – muma a mea; mamã-mea, dada-a mea
{ro: mamă-mea}
{fr: ma mère}
{en: my mother}
ex: trã suflitlu a mu-meai
(expr: ded tsiva shi shtiu cã nu va-l ljau nãpoi); dicãt s-nji plãngã mu-mea, ma ghini s-tsã plãngã mã-ta

§ mã-ta (mắ-ta) sf fãrã pl – muma a ta; mamã-ta, dadã-ta
{ro: mamă-ta}
{fr: ta mère}
{en: your mother}
ex: iu tsi-u mã-ta (dada a ta), moi mushatã; mã-ta (dada a ta) nu mi va; mã-ta ti purtã noauã mesh di dzãli, sh-tini nu-aravdzã necã unã minutã?

§ mã-sa (mắ-sa) sf fãrã pl – muma a lui (a ljei); mamã-sa (a lui, a ljei), dadã-sa;
(expr:
1: mã-sa-a steauãljei = (featã) multu mushatã, nu s-poati ma mushatã… ca muma-a stealilor;
2: s-ducã la mã-sa!; mã-sa-lj fu! = angiurãturi;
3: cum ãl featsi mã-sa sh-easti = easti ftoh, oarfãn, ageamit;
4: l-poartã mã-sa di mãnã = easti lishor, tivichel, ageamit)
{ro: mamă-sa}
{fr: sa mère}
{en: his/her mother}
ex: ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; lj-trapshu-un somnu… mã-sa-lj fu!
(expr: canda muma-a somnului sh-fu!); trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac nurãrli-a ljei…; mã-sa a steauãljei

ex: a cama pistadzlor (pistimenjlor) sots

§ embistimen (em-bis-ti-ménŭ) sm, sf, adg embistimenã (em-bis-ti-mé-nã), embistimenj (em-bis-ti-ménjĭ), embistimeni/embistimene (em-bis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)
ex: embistimen cãtrã mini; pi el lu-avea embistimen (om di ncreadiri, di besã) pisti tutã tutiputa-a lui

§ mpistimen (mpis-ti-ménŭ) sm, sf, adg mpistimenã (mpis-ti-mé-nã), mpistimenj (mpis-ti-ménjĭ), mpistimeni/mpistimene (mpis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)

§ mbistimen (mbis-ti-ménŭ) sm, sf, adg mbistimenã (mbis-ti-mé-nã), mbistimenj (mbis-ti-ménjĭ), mbistime-ni/mbistimene (mbis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)
ex: om mbistimen (besalã, di besã)

§ pistipsescu (pis-tip-sés-cu) vb IV pistipsii (pis-tip-síĭ), pistipseam (pis-tip-seámŭ), pistipsitã (pis-tip-sí-tã), pistipsiri/pistipsire (pis-tip-sí-ri) – am pistea cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi sh-cari alãsã nomuri pri loc tsi lip-seashti s-li ascultãm; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; am tutã ncreadirea tu tsiva i pri cariva; pistupsescu, pistusescu, cred, ncred, ãncred
{ro: crede}
{fr: croire, prêter foi}
{en: believe}
ex: ti tuti tsi-nj dzãts, ti pistipsescu; s-nu pistipsiri, misurã tini diznou; nu pistipseashti cã va yinã astã searã; si sprigiura, ma nu vrea s-u pistipseascã

§ pistipsit (pis-tip-sítŭ) adg pistipsitã (pis-tip-sí-tã), pistipsits (pis-tip-sítsĭ), pistipsi-ti/pistipsite (pis-tip-sí-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã dealihea easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.); pistupsit, pistusit, cridzut, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ pistipsi-ri/pistipsire (pis-tip-sí-ri) sf pistipsiri (pis-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pistipseashti
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire, de prêter foi}
{en: action of believing}
ex: nu-i minciunã trã pistipsiri

§ pistupsescu (pis-tup-sés-cu) vb IV pistupsii (pis-tup-síĭ), pistupseam (pis-tup-seámŭ), pistupsitã (pis-tup-sí-tã), pistupsiri/pistupsire (pis-tup-sí-ri) – (unã cu pistipsescu)
ex: nividzutã, s-nu pistupseshti

§ pistupsit (pis-tup-sítŭ) adg pistupsitã (pis-tup-sí-tã), pistupsits (pis-tup-sítsĭ), pistupsiti/pistupsite (pis-tup-sí-ti) – (unã cu pistipsit)

§ pistupsiri/pistupsire (pis-tup-sí-ri) sf pistupsiri (pis-tup-sírĭ) – (unã cu pistipsiri)

§ pistusescu (pis-tu-sés-cu) vb IV pistusii (pis-tu-síĭ), pistuseam (pis-tu-seámŭ), pistusitã (pis-tu-sí-tã), pistusiri/pistusire (pis-tu-sí-ri) – (unã cu pistipsescu)

§ pistusit (pis-tu-sítŭ) adg pistusitã (pis-tu-sí-tã), pistusits (pis-tu-sítsĭ), pistusiti/pistusite (pis-tu-sí-ti) – (unã cu pistipsit)

§ pistusi-ri/pistusire (pis-tu-sí-ri) sf pistusiri (pis-tu-sírĭ) – (unã cu pistipsiri)