DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuscuni/cuscune

cuscuni/cuscune (cus-cú-ni) sf cuscunj (cus-cúnjĭ) – curauã di la sãmar tsi treatsi sum coada-a calui (tra s-lu tsãnã sãmarlu cu ncãrcãtura s-nu cadã pi gurmadzlu-a calui cãndu calu dipuni aripidina); sumcoadã, pãldãmã, pishteauã
{ro: pofil}
{fr: culeron}
{en: crupper dock}
ex: featsi ghinglã, cãpestru, scãri, cuscuni shi tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

danã

danã (dá-nã) sf dãnj (dắnjĭ) – cap (cumatã mari) di cash i cãshcãvac, tsi s-aflã tu giumitatea-a furtiiljei purtatã di-unã parti di-un cal
{ro: bucată mare de brânză, jumătatea de încărcătură purtată de un cal}
{fr: fromage en pain formant une des deux parties de la charge d’un cheval}
{en: big piece of cheese, making up half of the horse load}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fortumã2

fortumã2 (fór-tu-mã) sf fortunj (fór-tunjĭ) – sartsinã purtatã deanumirea i ncãrcatã pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, furtii, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: charge, fardeau}
{en: load}
ex: am dauã fortumi (furtii, di la doi calj) ti-alãsari; adush unã fortumã (sartsinã) di leamni; unã fortumã (furtii) di fãrinã; fortuma (ncãrcãtura) easti greauã ti calu-aestu; discãrcarã fortunjli (furtiili) di pi calj; nj-agiumsi fortuma di pãrmãtii; tricu nã cãrvani cu fortumi (furtii) di sari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

furtii/furtie

furtii/furtie (fur-tí-i) sf furtii (fur-tíĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, fortumã, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii (fig:
1: furtii pri suflit = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: lj-cad furtii; nj-mi fac furtii = mi-angrec, l-pãlãcãrsescu multu;
3: u-aruc furtia = u-aruc cãbatea, stepsul)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau; obligation; insistance}
{en: load, burden; duty; insistence}
ex: discãrcarã furtiili la hani; acumpãrai nã furtii di yiptu; hirãi pri cheptu mutã shi ndoapãrã furtii; cu cãrvãnj tsi trag furtii; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; furtii di peshtsã scosh; lu-am furtii pisti cap; s-lja furtia shi si ntreabã sh-trã el; gumarlu poartã nã furtii di palji; cãdzu furtii
(expr: si-angricã multu); lj-cãdzu furtii multu
(expr: ãlj si-angricã multu); nj-si featsi furtii
(expr: nji si ngricã multu); cum s-fatsi, c-amirãlu s-u-arucã tutã furtia (stepsul, cãbatea) pri mini?

§ furtsatã2 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu furtii)
ex: furtsata (sartsina, furtia) lj-arupsi bratsãli; mizi s-mina di griutatea a furtsatãljei

§ nfurtusescu (nfur-tu-sés-cu) (mi) vb IV nfurtusii (nfur-tu-síĭ), nfurtuseam (nfur-tu-seámŭ), nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) – ncarcu unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; ncarcu, ãncarcu, ancarcu, carcu, nsãrtsinedz;
(expr:
1: mi nfurtusescu a unui = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu; mi ngrec, lj-bag zori, etc.;
2: lu ncarcu pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misurã;
3: lu nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseascã tsiva)
{ro: încărca}
{fr: charger}
{en: load}
ex: nãsã si nfurtusi (si ncãrcã) cu cãmeshli tra s-li ducã la izvur; mi nfurtusi cu multi bunets
(expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi tsiva trãninti, s-am nã borgi); nfurtusirã calu pristi oclji
(expr: lu ncãrcarã calu multu di multu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncarcu1

ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa

§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn