{ro: acţiunea de a presa, de a năpădi, de a copleşi, de a zdrobi, de a acoperi, de a îngrămădi, etc.; presare, năpădire, copleşire, zdrobire, acoperire, îngrămădire, etc.}
{fr: action de presser, d’accabler, de suffoquer, d’écraser, de couvrir, de fondre, de se ruer sur, etc.}
{en: action of pressing, of crushing, of overwhelming, of covering, of crowding, of pouncing, of jumping over, etc.}

§ dispitrusescu (dis-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV dispitrusii (dis-pi-tru-síĭ), dispitruseam (dis-pi-tru-seámŭ), dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) – scad (ljishuredz, scot tutã, etc.) putearea (greatsa) cu cari apitrusescu (easti apitrusit, cãlcat, ndisat, etc.) un lucru
{ro: elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: enlever (soulever) la pression exercée}
{en: relieve (lighten) pressure}

§ dispitrusit (dis-pi-tru-sítŭ) adg dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusits (dis-pi-tru-sítsĭ), dispitrusiti/dispitrusite (dis-pi-tru-sí-ti) – tsi-lj s-ari ljishuratã (scãdzutã greatsa cu cari easti apitrusit
{ro: presiune eliminată (ridicată, uşurată)}
{fr: pression enlevée (soulevée)}
{en: pressure relieved (lightened)}

§ dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) sf dispitrusiri (dis-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispitruseashti un lucru
{ro: acţiunea de a elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: action d’enlever (de soulever) la pression exercée}
{en: action of relieving (of lightening) pressure}

§ aputrusescu (a-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV aputrusii (a-pu-tru-síĭ), aputruseam (a-pu-tru-seámŭ), aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ aputrusit (a-pu-tru-sítŭ) adg aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputru-sits (a-pu-tru-sítsĭ), aputrusiti/aputrusite (a-pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) sf aputru-siri (a-pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ disputrusescu (dis-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV disputrusii (dis-pu-tru-síĭ), disputruseam (dis-pu-tru-seámŭ), disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusiri/disputrusire (dis-pu-tru-sí-ri) – (unã cu dispitru-sescu)

§ disputrusit (dis-pu-tru-sítŭ) adg disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusits (dis-pu-tru-sítsĭ), disputrusiti/disputrusite (dis-pu-tru-sí-ti) – (unã cu dispitrusit)

§ disputrusiri/dispu-trusire (dis-pu-tru-sí-ri) sf disputrusiri (dis-pu-tru-sírĭ) – (unã cu dispitrusiri)

§ aplucusescu (a-plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV aplucusii (a-plu-cu-síĭ), aplucuseam (a-plu-cu-seámŭ), aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-arucã, s-nu s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; aplucusirã (s-virsarã pristi noi, nã anãpãdirã) turtsilj; aplucusirã furlji tu hoarã; s-aplucusi (s-adunã stog, s-ascumsi) ljepurli tu ljanurã

§ aplucusit (a-plu-cu-sítŭ) adg aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusits (a-plu-cu-sítsĭ), aplucusiti/aplucusite (a-plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: shadi aplucusit (adunat stog) tu fearicã

§ aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) sf aplucusiri (a-plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pitrusescu (pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV pitrusii (pi-tru-síĭ), pitruseam (pi-tru-seámŭ), pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-avdzãm nã dzuã cã u pitrusi casa, cu tutã fumealja; mi pitrusish cu cãti vilendzã arcash pisti mini; mi pitrusirã gaileili

§ pitrusit (pi-tru-sítŭ) adg pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusits (pi-tru-sítsĭ), pitrusiti/pitrusite (pi-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) sf pitrusiri (pi-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ putrusescu (pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV putrusii (pu-tru-síĭ), putruseam (pu-tru-seámŭ), putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-lji putruseascã casa vãrnã dzuã; lu putrusii cu dauã iurgani sh-nã vilendzã

§ putrusit (pu-tru-sítŭ) adg putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusits (pu-tru-sítsĭ), putrusiti/pu-trusite (pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) sf putrusiri (pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plucusescu (plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV plucusii (plu-cu-síĭ), plu-cuseam (plu-cu-seámŭ), plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusiri/plu-cusire (plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-da, s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; plucusirã (intrarã, anãpãdirã) furlji n hoarã

§ plucusit (plu-cu-sítŭ) adg plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusits (plu-cu-sítsĭ), plucusi-ti/plucusite (plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: sta plucusit (ascumtu stog) tu ljanurã

§ plucusiri/plucusire (plu-cu-sí-ri) sf plucusiri (plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pulcusescu (pul-cu-sés-cu) (mi) vb IV pulcusii (pul-cu-síĭ), pulcuseam (pul-cu-seámŭ), pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ pulcusit (pul-cu-sítŭ) adg pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusits (pul-cu-sítsĭ), pulcusiti/pulcusite (pul-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: di arali pulcusit (apitrusit); pulcusitã (frãmtã, apitrusitã) di mari jali

§ pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) sf pulcusiri (pul-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plicusescu (pli-cu-sés-cu) (mi) vb IV plicusii (pli-cu-síĭ), plicuseam (pli-cu-seámŭ), plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusi-ri/plicusire (pli-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: Hristul ãl plicusirã cu tseapi

§ plicusit (pli-cu-sítŭ) adg plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusits (pli-cu-sítsĭ), plicusiti/plicusite (pli-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ plicusiri/plicusire (pli-cu-sí-ri) sf plicusiri (pli-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ arufiricat (a-ru-fi-ri-cátŭ) adg arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricats (a-ru-fi-ri-cátsĭ), arufirica-ti/arufiricate (a-ru-fi-ri-cá-ti) – (unã cu aruficat)

§ arufirica-ri/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) sf arufiricãri (a-ru-fi-ri-cắrĭ) – (unã cu aruficari)

36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}