|
|
arucinã
arucinã (a-ru-cí-nã) sf – vedz tu arushinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arushinãarobul
arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}
§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)
§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)
§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}
§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu
arushinã
arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin
§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã
§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)
brad
brad (brádŭ) sm bradz (brádzĭ) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); ehlã;
(expr: brad = meturã faptã dit alumãchi di brad)
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
ex: bradlu sta totna veardi; un gioni cãt bradlu; ca bradlu di munti, cãdzu pi frumti
§ brãdic (brã-dícŭ) sm brãdits (brã-dítsĭ) – brad njic
{ro: brăduţ}
{fr: petit sapin}
{en: small fir tree}
§ brãdet (brã-détŭ) sn brãdeturi (brã-dé-turĭ) – pãduri di bradz; multimi di bradz
{ro: brãdet}
{fr: sapinière}
{en: fir forest}
chihlibari/chihlibare
chihlibari/chihlibare (chih-li-bá-ri) sf chihlibãri (chih-li-bắrĭ) – arucinã veaclji di njilj di anj, armasã shi nvãrtushatã di chiro, mushatã tu videari, di-unã hromã tsi da di-aradã ca pri galbin, dit cari s-fac lucri ca giuvairi (cumbuloyi, etc.)
{ro: chihlimbar}
{fr: ambre jaune}
{en: amber}
ex: aushlu avea cumbuloyi di chihlibari; lj-featsi pishcheshi nã tsigaretã di chihlibari; vidzu dirvishlu un tsigãret di chihlibari
§ chihribari/chihribare (chi-hri-bá-ri) sf chihribãri (chi-hri-bắrĭ) – (unã cu chihlibari)
chin
chin (chínŭ) sm chinj (chínjĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi di pãduri i di mushuteatsã, cu arucinã, tsi creashti multu analtu shi poati s-agiungã pãnã la 40m sh-ma multu, cu truplu ndreptu, cu coaji cripatã tsi da niheamã pri-arosh, cu frãndzãli ca atsi lundzi shi sumigoasi, acãtsati di lumãchitsi cãti dauã, trei icã tsintsi tru-un loc, tsi sta verdzã tut anlu, cu lilici shi simintsã tsi sta tu cuculici (mãruli) sh-cu lemnul sãnãtos cu multi aroazi (ciupoari)
{ro: pin}
{fr: pin}
{en: pine}
ex: chinjlji suntu-analtsã shi ndreptsã; chinj ncãrcats di cuculici; prit pãdurli lãi di chin; vãzescu chinjlji di tsã si mutã perlu di fricã
§ chinshor (chin-shĭórŭ) sm chinshori (chin-shĭórĭ) – chin njic
{ro: pin mic}
{fr: petit pin}
{en: small pine tree}
ex: la umbrãtsli di chinshori
§ chinet (chi-nétŭ) sn chineturi (chi-né-turĭ) – pãduri di chinj, multimi di chinj
{ro: pinet, pădure de pini}
{fr: pinède, forêt de pins}
{en: pine forest}
ex: cãnili ishi pri dzeanã, tu chinet; easi luna dit chinet; vãzeashti chinetlu di cu noapti; tãljai arburi dit chinet
chipãrish1
chipãrish1 (chi-pã-ríshĭŭ) sm chipãrish (chi-pã-ríshĭ) – arburi di pãduri cu arucinã, analtu shi sveltu, cu frãndzãli ca atsi tsi-armãn verdzã shi nu cad earna, sh-cu lemnul sãnãtos tsi da unã mushatã-anjurizmã; chiparish, chiprish, chiparosh, chipãrici, sirvilj, silviu, silvii
{ro: chiparos}
{fr: cyprès}
{en: cypress}
§ chiparish (chi-pa-ríshĭŭ) sm chiparish (chi-pa-ríshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: acãtsã s-talji un chiparish; aclo criscu un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii; mushat ca soarili, analtu ca chiparishlu
§ chiparosh (chi-pa-róshĭŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chiparos (chi-pa-rósŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: am sãnduchi di chiparos
§ chipãrici (chi-pã-rícĭŭ) sm chipãrici (chi-pã-rícĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chiprish (chi-príshĭŭ) sm chiprish (chi-príshĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chipãrish2 (chi-pã-ríshĭŭ) sn chipãrishi/chipãrishe (chi-pã-rí-shi) – fructul dat di arburli chipã-rish
{ro: fructul chiparosului}
{fr: le fruit du cyprès}
{en: fruit of cypress tree}
cuculici1
cuculici1 (cu-cu-lícĭŭ) sn cuculici/cuculice (cu-cu-lí-ci) – yimishi di arburi tsi da arucinã (chin, brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cucuci, cãcuci, bushulii, mãrulã, aroabulã, aroabã;
(expr: cuculici (ca adgictiv fiminin) = gol, gulishan, goalish)
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: cuculici veardi di mãniclju; adunã unã poalã di cuculici; veara, tu munti, pitili s-coc cu cuculici uscati; armasi cuculici (gulishan)
§ cucuci1 (cu-cúcĭŭ) sn cucuci/cucuce (cu-cú-ci) – (unã cu cuculici1)
§ cãcuci1 (cã-cúcĭŭ) sn cãcuci/cãcuce (cã-cú-ci) – (unã cu cuculici1)
§ guguci1 (gu-gúcĭŭ) sn guguci/guguce (gu-gú-ci) – (unã cu cuculici1)
ex: gugucili di chin
ehlã
ehlã (ĭéh-lã) sf ehli/ehle (ĭéh-li) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); brad
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
grij
grij (gríjĭŭ) sm griji (gríjĭ) shi sn grijuri (grí-jĭurĭ) – chin cu multã arucinã dit cari s-fatsi dzada; cumatã mplinã di noadi sh-arucinã dit truplu a unui arburi (ca chinlu i bradlu, bunãoarã); cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, dupã tsi un arburi easti tãljat; cutsur, ciubã, cuciub, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu;
(expr: cap di grij = un tsi ari caplu gros shi nu poati s-aducheascã lishor tsi-lj si dzãtsi; om di la oi, fãrã prãxi; cãrãfetã groasã, cap di crinã, cap di tãgari, cap di shinic, cap di mulari, etc., schizari (fig), cãpos, napran)
{ro: buturugă}
{fr: souche résineuse et noueuse de pin}
{en: pine stump or knotty stub}
ex: aush vãrtos ca grijlu; sãnãtosh ca griji di dzadã; cap di grij
(expr: cap gros) tsi ari!; ts-aflash cap di grij s-umpli
(expr: cap gros), shi s-lji tornji mintea; avea cap di grij shi, cãndu u bãga tu greaua, vrea a lui si s-facã
mãniclju
mãniclju (mã-ní-cljĭu) sm mãniclji (mã-ní-clji) – unã soi di arburi minut cu arucinã (soi di-arobul shi sh-u-adutsi cu chinlu) tsi creashti pi chipitli di munti (2000 m sh-ma nsus) cu frundzãli ca atsi tsi nu cad earnã sh-vearã; mãnuclju, arob, arobul, robul, giuneapini
{ro: un fel de molift care creşte la altitudini ridicate de munte (de circa 2000m)}
{fr: sort d’épicea que on trouve dans les hautes montagnes}
{en: coniferous tree found on high mountains}
ex: pãduri di chinj shi mãniclji; njilj di trupuri di mãniclji
§ mãnuclju1 (mã-nú-cljĭu) sm mãnuclji (mã-nú-clji) – (unã cu mãniclju)