aspar (as-párŭ) (mi) vb II shi I aspãreai (as-pã-reáĭ) shi aspãrai (as-pã-ráĭ), aspãream (as-pã-reámŭ) shi aspãram (as-pã-rámŭ), aspãreatã (as-pã-reá-tã) shi aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrea-ri/aspãreare (as-pã-reá-ri) shi aspãrari/aspãrare (as-pã-rá-ri) – nj-si fatsi (lj-fac) multu fricã; mi-agunescu di-iuva cu frica; spar, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr:
1: u-aspãreai huzmetea = lãhtãrsii, nji sã featsi multã fricã;
2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fricã)
{ro: speria}
{fr: (s’)éffrayer; (s’)éffaroucher; (s’)ébrouer}
{en: frighten, scare}
ex: asparã gãljinjli ca s-fugã; nu ti-aspari dip; s-aspãre shi-lj dzãsi a ficiorlui s-intrã n casã; di tsi s-aspãrea, pãn tu coadã nu-ascãpã; aspãrãm ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu; mi-aspãrai cã nji s-apreasi casa; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; s-mi-aspãrearim eu (s-nj-eara fricã a njia) di tini; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: lji s-avea faptã multã fricã, lãhtarã); a lui nu-lj s-aspãrea ocljul di furi
(expr: nu lj-eara dip fricã)
§ aspãreat (as-pã-reátŭ) adg aspãreatã (as-pã-reá-tã), aspãreats (as-pã-reátsĭ), aspãreati/aspãreate (as-pã-reá-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi ari fricã; trumuxit, trumãxit, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat}
{fr: éffrayé; éffarouché; ébroué}
{en: frightened, scared; startled}
ex: cãlãuzlu aspãreat nãpoi s-trãdzea; aspãreat, s-dusi s-veadã oili tu munti; feata, nãpoi vinji aspãreatã la mã-sa; s-veadi cã nu-ari ocljul aspãreat
(expr: nu lj-easti fricã)
§ aspãrat (as-pã-rátŭ) adg aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrats (as-pã-rátsĭ), aspãrati/aspãrate (as-pã-rá-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãrit (as-pã-rítŭ) adg aspãritã (as-pã-rí-tã), aspãrits (as-pã-rítsĭ), aspãriti/aspãrite (as-pã-rí-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãreari/aspãreare (as-pã-reá-ri) sf aspãreri (as-pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspari cariva; trumãxiri, trumuxiri, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a speria}
{fr: action de (s’)éffrayer; de (s’)éffaroucher; de (s’)ébrouer}
{en: action of frightening, of scaring; of startling}
§ aspãra-ri/aspãrare (as-pã-rá-ri) sf aspãrãri (as-pã-rắrĭ) – (unã cu aspãreari)
§ neaspãreat (neas-pã-reátŭ) adg neaspãreatã (neas-pã-reá-tã), neaspãreats (neas-pã-reátsĭ), neaspãreati/neas-pãreate (neas-pã-reá-ti) – tsi nu easti aspãreat; tsi nu-lj s-ari faptã fricã; tsi nu-ari fricã; ninfricushat, etc.
{ro: neînfricat, nesperiat}
{fr: qui n’est pas éffrayé}
{en: who is not frightened}
§ neas-pãreari/neaspãreare (neas-pã-reá-ri) sf neaspãreri (neas-pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspari cariva; ninfricushari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) speria}
{fr: action de ne pas (s’)éffrayer}
{en: action of not frightening, of not scaring}
§ aspãros (as-pã-rós) adg aspãroasã (as-pã-rŭá-sã), aspãrosh (as-pã-róshĭ), aspãroasi/aspãroase (as-pã-rŭá-si) –
1: tsi s-aspari lishor;
2: (lucru) tsi aspari lumea; fricos, lãhtãros
{ro: sperios}
{fr: peureux, craintif; épouvantable, terrifiant}
{en: frightened, scared; startled}
ex: s-toarnã aspãroasã (cu fricã); umbri lundzi aspãroasi (tsi ti lãhtãrsescu)
§ asparyiu (as-pár-yĭu) sn asparyiuri (as-pár-yĭurĭ) – atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom
{ro: spaimă, sperietură}
{fr: alarme, frayeur}
{en: fright, fear}
ex: feata, di asparyiu, di fricã, lji si bãtu inima
§ asparizmã (as-pá-riz-mã) sf asparizmi/asparizme (as-pá-riz-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: nãsh di-asparizmã nu-ascultã; eara s-cadã pi dintsã di asparizmã (lãhtarã); di-asparizmã lãndzidzã; porcul u vidzu groasã, s-aspãre, ma tsi asparizmã!
§ asparimã (as-pá-ri-mã) sf asparimi/asparime (as-pá-ri-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: lumea crutsea fãtsea di-asparimã
§ asparmã (as-pár-mã) sf asparmi/asparme (as-pár-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: asparmã (aspãreari) ahãt urutã
§ sparizmã (spá-riz-mã) sf sparizmi/asparizme (as-pá-riz-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: nã featsi nã mari sparizmã
§ spar (spárŭ) (mi) vb II spãreai (spã-reáĭ), spãream (spã-reámŭ), spãreatã (spã-reá-tã), spãrea-ri/spãreare (spã-reá-ri) – (unã cu aspar)
§ spãreat (spã-reátŭ) adg spãreatã (spã-reá-tã), spãreats (spã-reátsĭ), spãreati/spãreate (spã-reá-ti) – (unã cu aspãreat)
§ spãreari/spãreare (spã-reá-ri) sf spãreri (spã-rérĭ) – (unã cu aspãreari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn