|
|
avrã
avrã (á-vrã) sf fãrã pl – vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheamã arãtsimi; vimtul tsi bati di cãtrã amari sh-adutsi cu el niheamã arãtsimi tu-unã dzuã cãlduroasã; putsãna arãtsimi adusã di-unã adiljari di vimtu (di shidearea la unã aumbrã di pom, etc.); ni-heamã arcoari (arãtsimi); adiljari;
(expr: cu avrã = lishor)
{ro: adiere (de vânt), briză, răcoare}
{fr: brise, fraîcheur, aisance}
{en: breeze, coolness}
ex: aoa easti avrã (bati niheamã vimtu); tsi avrã-nj yini; aestã casã ari avrã; fudzirã seara pi avrã (cãndu fãtsea niheamã-arãtsimi); eara tes sum saltsi la avrã (iu nu fãtsea sh-ahãtã cãldurã); sh-fãtsea avrã (vimtu); cu cartea scoati paradz cu avrã
(expr: lishor)
§ avredz (a-vrédzŭ) (mi) vb I avrai (a-vráĭ), avram (a-vrámŭ), avratã (a-vrá-tã), avrari/avrare (a-vrá-ri) – stau tu avrã, (nj-)fac avrã; aduchescu ma putsãnã cãldurã (cu bearea di apã aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac avrã (cu minarea ninti-nãpoi a unei carti i avritsã); avrescu;
(expr: lu-avredz, lj-avredz unã = lj-dau (lj-ardu, lj-plãscãnescu, lj-cruescu, etc.) unã pliscutã)
{ro: (se) răcori; bate (briza)}
{fr: (se) rafraîchir; souffler (une brise)}
{en: cool, refresh (oneself)}
ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avrã) ghini ningã pãduri; vimtul voi s-mi-avreadzã; vimtul, cu-arãslu n gurã, u-avrã niheamã; s-videari, cã-nj yini avrã, bagã-u strãmbã; porcul intrã tu barã si s-avreadzã; ãlj avreadzã shi ãlj lunjineadzã
§ avrat (a-vrátŭ) adg avratã (a-vrá-tã), avrats (a-vrátsĭ), avrati/avrate (a-vrá-ti) – tsi easti bãtut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avrã; tsi ari loatã vimtu; tsi s-aducheashti ghini cã ari loatã vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avrã; avrit
{ro: răcorit}
{fr: rafraîchi, battu par la brise, soulagé}
{en: cooled, refreshed}
§ avrari/avrare (a-vrá-ri) sf avrãri (a-vrắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-avreadzã (cãndu avreadzã tsiva); avriri
{ro: acţiunea de a (se) răcori; de a bate (briza); răcorire, răcoreală}
{fr: action de (se) rafraîchir; de souffler (une brise); fraîcheur}
curcu
curcu (cúr-cu), sm, sf curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji), curtsi (cúr-tsi), curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji) – pulj mari di casã (cari vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-aflã ninga ca agru-pulj) cu coada largã cari s-disfatsi (trã mascur) ca unã avritsã; horhan, miscu, misircu, misiroc, pilican
{ro: curcan, curcă}
{fr: dindon, dinde}
{en: turkey (cock), turkey}
§ horhan (hór-hanŭ) sm, sf horhanã (hór-ha-nã), horhanj (hór-hanjĭ), horhani/horhane (hór-ha-ni) – (unã cu curcu)
§ curconj (cur-cónjĭŭ) sm, sf curcoanji/cur-coanje (cur-cŭá-nji), curconj (cur-cónjĭ), curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji) – [zbor tsi dipuni dit “curcu”] bãrbatlu loat cu crunã (a unei muljari); muljarea loatã cu crunã (a unui bãrbat); sots, oaspi, bãrbat, muljari, nicuchir/nicuchirã; hurhonj/hurhoanji
{ro: soţ, soţie}
{fr: compagnon, mari, épouse}
{en: husband, wife}
§ hurhonj (hur-hónjĭŭ) sm, sf hurhoanji/hurhoanje (hur-hŭá-nji), hurhonj (hur-hónjĭ), hurhoanji/hurhoanje (hur-hŭá-nji) – [zbor tsi dipuni dit “horhan”] (unã cu curconj)
miscu1
miscu1 (mís-cu) sm, sf miscã (mís-cã), mischi (mís-chi), mis-chi/mische (mís-chi) – pulj mari di casã (cari vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-aflã ninga ca agru-pulj) cu coada lathã cari s-disfatsi (trã mascur) ca unã avritsã; misircu, misiroc, curcu, horhan, pilican
{ro: curcan, curcă}
{fr: dindon, dinde}
{en: turkey (cock), turkey}
ex: cu sibepea-a ficiorlui tãlje miscul atsel marli; easti budãlã ca un miscu
§ misircu (mi-sír-cu) sm, sf misircã (mi-sír-cã), misirtsi (mi-sír-tsi), misirtsi/misirtse (mi-sír-tsi) – (unã cu miscu1)
ex: lji psusirã tuts misirtsilj di-arcoari
§ misiroc (mi-si-rócŭ) sm misirots (mi-si-rótsĭ) – mascurlu miscu (misircu, curcu, etc.)
piunar
piunar (pi-u-nárŭ) sm, sf piunarã (pi-u-ná-rã), piunari (pi-u-nárĭ), piunari/piunare (pi-u-ná-ri) – pulj di casã tsi s-tsãni ti mushiteatsã, cã mascurlu ari peani mãri multu mushati, cu hromi yii, lutsiti, albastri-verdzã sh-unã coadã cu cari s-cãmãruseashti cãndu u disfatsi ca unã avritsã; tsi easti mushat sh-livendu; pionel, pãun, paun; (fig: piunar = gioni mushat sh-livendu, ca un piunar)
{ro: păun}
{fr: paon}
{en: peacock}
ex: un pulj ca piunarlu; piunarlu sh-treatsi, peanili shi ndreadzi; un piunar (fig: gioni) livendu
§ pionel (pi-o-nélŭ) sm pionelj (pi-o-néljĭ) – (unã cu piunar)
ex: gioacã pionelu (piunarlu, pãunlu) tu livãdzli verdzã
§ pãun (pã-únŭ) sm pãunj (pã-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: nunjlji s-umflã ca pãunjlji
§ paun (pa-únŭ) sm paunj (pa-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: paunlu ari coadã mushatã