DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chipãrish1

chipãrish1 (chi-pã-ríshĭŭ) sm chipãrish (chi-pã-ríshĭ) – arburi di pãduri cu arucinã, analtu shi sveltu, cu frãndzãli ca atsi tsi-armãn verdzã shi nu cad earna, sh-cu lemnul sãnãtos tsi da unã mushatã-anjurizmã; chiparish, chiprish, chiparosh, chipãrici, sirvilj, silviu, silvii
{ro: chiparos}
{fr: cyprès}
{en: cypress}

§ chiparish (chi-pa-ríshĭŭ) sm chiparish (chi-pa-ríshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: acãtsã s-talji un chiparish; aclo criscu un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii; mushat ca soarili, analtu ca chiparishlu

§ chiparosh (chi-pa-róshĭŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chiparos (chi-pa-rósŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: am sãnduchi di chiparos

§ chipãrici (chi-pã-rícĭŭ) sm chipãrici (chi-pã-rícĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chiprish (chi-príshĭŭ) sm chiprish (chi-príshĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chipãrish2 (chi-pã-ríshĭŭ) sn chipãrishi/chipãrishe (chi-pã-rí-shi) – fructul dat di arburli chipã-rish
{ro: fructul chiparosului}
{fr: le fruit du cyprès}
{en: fruit of cypress tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dijgljin

dijgljin (dij-gljínŭ) (mi) vb I dijgljinai (dij-glji-náĭ), dijgljinam (dij-glji-námŭ), dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) – arup (scot, dispartu, etc.) pãrtsã dit un lucru; arup, scot, es, dispartu, scot dit arãdãtsinã, etc.; (fig: dijgljin = lji fac sã ncaci, bag ngrãnji, zizanji, ntsãpãturi, schinãturi, muzavirlãchi)
{ro: dejghina, detaşa, separa}
{fr: détacher, séparer, désunir, diviser}
{en: detach, separate, divide}
ex: alantu trup di chiparish s-dijgljinã (ishi) dit arãdãtsinã; alumachea di mer va si s-dijgljinã (va s-arupã, va s-cadã)

§ dijgljinat (dij-glji-nátŭ) adg dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinats (dij-glji-nátsĭ), dijgljinati/dijgljinate (dij-glji-ná-ti) – (lugurii) tsi-lj s-ari aruptã (scoasã, etc.) pãrtsã; (parti) tsi easti aruptã dit unã lugurii; (arburi) tsi-ari alumãchili-arupti di-unã furtunã; aruptu, scos (dit arãdãtsinã)
{ro: dejghinat, detaşat, separat}
{fr: détaché, séparé, désuni, divisé}
{en: detached, separated, divided}
ex: la faglu dijgljinat (sicat, cu-alumãchili uscati, arupti sh-cãdzuti; surpat dit arãdãtsinã)

§ dijgljina-ri/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) sf dijgljinãri (dij-glji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi candu tsiva s-dijgljinã
{ro: acţiunea de a dejghina, de a detaşa, de a separa; dejghinare, detaşare, separare}
{fr: action de détacher, de séparer, de désunir, de diviser}
{en: action of detaching, of separating, of dividing}
ex: prunjlji s-uscarã di dizgljinãri

§ dizgljin (diz-gljínŭ) (mi) vb I dizgljinai (diz-glji-náĭ), dizgljinam (diz-glji-námŭ), dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljina-ri/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) – (unã cu dijgljin)
ex: di vimtu mari nã si dizgljinarã (nã s-arupsirã sh-li chirurã alumãchili) doi platanj

§ dizgljinat (diz-glji-nátŭ) adg dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljinats (diz-glji-nátsĭ), dizgljinati/dizgljinate (diz-glji-ná-ti) – (unã cu dijgljinat)

§ dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) sf dizgljinãri (diz-glji-nắrĭ) – (unã cu dijgljinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

flurii/flurie

flurii/flurie (flu-rí-i) sf flurii (flu-ríĭ) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea-a lui); fluiri, lirã, galbinã, gãlbinushi, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstan-tinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, veneticã, venetcã, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen; (fig: flurii = (i) amalamã; (ii) ghiurdani di paradz di-amalamã)
{ro: monedă de aur; colier de monezi de aur}
{fr: monnaie d’or, ducat; collier de pièces d’or}
{en: gold coin; necklace made of gold coins}
ex: aflã nã flurii (galbinã); disãdz greali di flurii (liri); tu un an amintã dzatsi njilj di flurii; lj-adusi un nel di flurii (fig: amalãmã) cu cheatrã; cu pala-lj di flurii (fig: amalamã); luna, per ca di flurii (fig: malamã); perlu-lj hrisusit ca fluria; feata cu perlu flurii (fig: ca di malamã, arusã); eali s-frãngu cu fluriili (fig: ghiurdãnjli di flurii) pi cheptu; un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii (fig: di-amalãmã)

§ fluiri/fluire (flu-í-ri) sf fluriri (flu-írĭ) – (unã cu flurii)

§ furii/furie (fu-rí-i) sf furii (fu-ríĭ) – (unã cu flurii)
ex: pungã cu furii (flurii)

§ flurici/flurice (flu-rí-ci) sf flurici/flurice (flu-rí-ci) – flurii njicã
{ro: gălbenior, monedă mică de aur}
{fr: petite monnaie d’or}
{en: small gold coin}
ex: veri sh-flurici; fluricea-ts fatsi cu ocljul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fundusescu2

fundusescu2 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusi-ri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (arburi) tsi s-fatsi tufos cã s-acoapirã cu multi frãndzã shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi sã ndeasã cu multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi crescu, sã ndeasã shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapirã primuveara cu multi frãndzã verdzã; tufusescu, nvirdzãscu, nfrundzãscu
{ro: deveni tufos; înfrunzi}
{fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles}
{en: become thick and bushy; cover with leaves}
ex: fundusirã (nvirdzãrã) arburli n pãduri

§ fundusit2 (fun-du-sítŭ) adg fun-dusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (arburi, pãduri, per) tsi s-featsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupiritã cu multi frãndzã verdzã; tufusit, nvirdzãt, nfrundzãt
{ro: devenit tufos; înfrunzit}
{fr: devenu touffu; recouvert de feuilles}
{en: that became bushy; covered with leaves}

§ fundusiri2/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (arburli, pãdurea, perlu) s-funduseashti; acupiriri cu multi frãndzã; fãtseari tufos; tufusiri, nvirdzãri, nfrun-dzãri
{ro: acţiunea de a deveni tufos, de a înfrunzi; înfrunzire}
{fr: action de devenir touffu; de se couvrir de feuilles}
{en: action of becoming thick and bushy; of covering with leaves}

§ fundutos (fun-du-tósŭ) adg fundutoasã (fun-du-tŭásã), fundutosh (fun-du-tóshĭ), fundutoasi/fundutoase (fun-du-tŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufutos, stuputos, fundutos, tufos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: tufos}
{fr: touffu, épais}
{en: bushy, thick}
ex: s-alinã pri un arburi fundutos (stufutos) s-treacã noaptea; cu mustatsa fundutoasã (stufoasã); giuneapinj fundutosh (cu multi frãndzã); chiparish analtu shi multu fundutos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

livendu

livendu (li-vén-du) sm, sf, adg livendã (li-vén-dã), livendzã (li-vén-dzã), livendi/livende (li-vén-di) – tinir (ficior, featã) analtu shi zveltu (mushat, gioni, prãxit, sarpit, sertu, cuvãrdã sh-cu multi alti hãri)
{ro: levent}
{fr: jeune homme svelte, vaillant, qui a un air chevaleresque}
{en: slender, brave, valiant and good looking young man}
ex: cãrvãnari livendzã; gioni livendu ca un chiparish; adz fui multu livendu, mi sculai cu cucotslji, nãscãrsii casa, mutai tuti dit loclu-a lor; eshti cama livendu (yiu, sarpit), adu-nj cibuca; lumea tutã ashtipta s-veadã tsi va s-curã cu un livendu

§ livin-deatsã (li-vin-deá-tsã) sf livindets (li-vin-détsĭ) – harea (tinireatsã, giunatic, chischineatsã, sãrpitsãlji, etc.) tsi-l fatsi un tinir si s-veadã livendu; livindlãchi, livindzãlji
{ro: tinereţe, curaj şi vitejie, bravură}
{fr: jeunesse, courage et bravure; air svelte, air mâle}
{en: youth, courage, bravery and gallantry}
ex: aspusi mari livindeatsã (giunatic); cai nu u-alavdã trã livindeatsa (mushuteatsa, sãrpitsãlja) a ljei

§ livindlãchi/livindlãche (li-vin-dlắ-chi) sf livindlãchi (li-vin-dlắchĭ) – (unã cu livindeatsã)

§ livindzã-lji/livindzãlje (li-vin-dzắ-lji) sf livindzãlj (li-vin-dzắljĭ) – (unã cu livindeatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã