![]() |
|
cip2
cip2 (cípŭ) adg cipã (cí-pã), cipi (cípĭ), cipi/cipe (cí-pi) – cu ureclji njits (cap), ciul
{ro: cu urechile mici}
{fr: qui a une tête irréprochable avec de petites oreilles}
{en: (regular head) with small ears}
ex: cal cu caplu cip; caprã cipã
cipã*
cipã* (cí-pã) – fimininlu singular di la zborlu “cip”, cu noima (i) cipanã icã (ii) cu urecljili njits; vedz cip1 shi cip2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã