|
|
cirecâ
RO:pâine întreagă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31808>2014-05-14 22:31:02.852889 »
cirecã
cirecã (ci-ré-cã) sf ciretsi/ciretse (ci-ré-tsi) – unã pãni ntreagã; cãrvealji di pãni; cãrvealji, cãrvelji, sãmuni, sãmunã, somunã, sumunã
{ro: pâine întreagă}
{fr: pain entier}
{en: loaf of bread}
ex: mprumutã-nj nã cirecã (cãrvealji di pãni)
cirec
cirec (ci-récŭ) sm cirets (ci-rétsĭ) shi sn cirecuri (ci-ré-curĭ) – cati parti dit un lucru mpãrtsãt tu patru pãrtsã isea; anpatra parti dit un lucru ntreg; anpatra parti dit un parã; cirechi, ciurec, cartu, ortu, bishlic
{ro: sfert}
{fr: quart}
{en: quarter}
ex: un cirec (cartu) di oarã; patru cirets fac un migit; adush un cirec (cartu) di njel; sãhatea easti optu sh-un cirec (cartu)
§ cirechi/cireche (ci-ré-chi) sf cirechi (ci-réchĭ) – (unã cu cirec)
§ ciurec (cĭu-récŭ) sn ciurecuri (cĭu-ré-curĭ) – (unã cu cirec)
ex: un ciurec di bana-a aushlui s-tãlje
§ cartu (cár-tu) sn carturi (cár-turĭ) – (unã cu cirec)
ex: ashteaptã-mi un cartu di oarã; trei carturi di oarã tricurã di cãndu vinj; vindui leamnili sh-loai un cartu (ortu di megidii); lã ded unã lirã sh-un cartu (cirec di lirã); dã-nj un cartu di lirã; paradzlji lj-adrã ndoi migits shi ndoauã carturi di migit; miscu ficiorlu a limnarlui un cartu (un cirec di migit)
cirechi/cireche
cirechi/cireche (ci-ré-chi) sf – vedz tu cirec
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cirecarup3
arup3 (a-rúpŭ) sm aruchi (a-rúchĭ) shi arupi/arupe (a-rú-pi) – a opta parti dit unã pihi (pihea ari vãrã 60 cm); ampatra parti dit un aslan; arupi, rup
{ro: o optime dintr-un cot; un sfert de aslan (o monedă veche)}
{fr: la huitième partie d’une aune, d’une coudée; un quart de ”aslan” (vielle monnaie)}
{en: the eight part of a “cot” (old measure); quarter of an “aslan” (old coin)}
ex: patru pihi shi doi aruchi; trei aslanj shi un arup
§ arupi/arupe (a-rú-pi) sf aruchi (a-rúchĭ) – (unã cu arup3)
ex: doi cots sh-unã arupi
§ rup3 (rúpŭ) sm ruchi (rúchĭ) shi rupi/rupe (rú-pi) – (unã cu arup3)
ex: nu va lj-agiungã patru cots shi doi ruchi; deadi pi ucã tsintsi aslanj shi un rup (un cirec di-aslan)
bishlic
bishlic (bish-lícŭ) sm bishlits (bish-lítsĭ) – anpatra parti dit un lucru ntreg; un cartu di lirã (= 5 aspri, grosh); biligichi di “bishlits”; cirec, cartu, ortu
{ro: sfert}
{fr: quart}
{en: quarter}
ex: tãpanci di un bishlic; cu ghiurdãnj shi cu bishlits (biligits di paradz)
cãrvealji/cãrvealje
cãrvealji/cãrvealje (cãr-veá-lji) sf cãrvelj (cãr-véljĭ) – unã pãni ntreagã; cãrvealji di pãni; cãrvelji, sãmuni, sãmunã, somunã, sumunã, cirecã
{ro: pâine întreagă}
{fr: pain entier}
{en: loaf of bread}
ex: giumitati cãrvealji di pãni; featsi optu cãrvelj; sh-bãgã trei cãrvelj di pãni tu tastru; cãrvealja, ne tu mãseauã nu-lj intrã
§ cãrvelji/cãrvelje (cãr-vé-lji) sf cãrvelj (cãr-véljĭ) – (unã cu cãrvealji)
ex: adush nã cãrvelji di pãni; talji cãrvelja n dauã; ahiurhescu nã cãrvelji
cicior
cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;
ciuciur
ciuciur (cĭú-cĭurŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – zburãscu (asun) multu peanarga, cu-unã boatsi apusã; zburãscu peanarga la ureaclja-a unui tra nu-avdã altsã tsi-lj dzãsh; ea ciuciurã-lj tini tu ureaclji aisti ndauã zboarã; (apa, izvurlu, etc.) fatsi un vrondu surdu, cãteanjor shi peanarga; ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shushuredz, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz;
(expr: nã ciuciurãm = nã urnipsim)
{ro: şopti}
{fr: parler bas à l’oreille, chuchoter, murmurer}
{en: whisper}
ex: nu shtiu tsi sh-ciuciurarã (tsi shi zburãrã peanarga la ureaclji); un vimt di searã ciuciurã prit frãndzã; avdzã tsi-sh ciuciurarã shi lã dzãsi a fratslor la ureaclji; ãlj ciuciurã hiljlu la ureaclji; ãlj ciuciurã ascumtishalui; nj-ciuciurã zboarã dultsi tu ureclji
§ ciuciuredz (cĭu-cĭu-rédzŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
§ ciuciurat (cĭu-ciu-rátŭ) adg ciuciuratã (cĭu-ciu-rá-tã), ciuciurats (cĭu-ciu-rátsĭ), ciuciurati/ciuciurate (cĭu-ciu-rá-ti) – zburãt (asunat) peanarga; ciuciurat, nciuciurat, aburat, shushurat, shurshurat, shupirat, shuptirat, shupturat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: şoptit}
{fr: parlé bas à l’oreille, chuchoté}
{en: whispered}
§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}
§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
{fr: chuchotement, murmure}
litru
litru (lítru) sm litri (lí-tri) – misurã trã loclu tsi lu-acatsã tu aerã un lucru; loclu tsi lu-acatsã apa tsi yixeashti un chilogram
{ro: litru}
{fr: litre}
{en: litre}
§ litrã (lí-trã) sf litri/litre – misurã di greatsã dit chirolu veclju tsi fãtsea atumtsea cãt un cartu (cirec) di ucã (adzã poati, un cartu di chilogram, i di litru); vas njic ti beari apã
{ro: un sfert de litru sau chilogram}
{fr: un quart de litre ou kilogramme}
{en: one quarter of litre or kilogram}; l-pitricui s-nj-aducã unã litrã (un cirec di ucã) di-ariz; ari litra herã
§ livrã (lí-vrã) sf livri/livre – misurã di greatsã dit Amirichii tsi fatsi aproapea cãt giumitati di chilogram (453 grami)
{ro: livră}
{fr: livre}
{en: pound}
ortu
ortu (ór-tu) sm ortsã (ór-tsã) – cati parti dit un lucru mpãrtsãt tu patru pãrtsã isea; anpatra parti dit un lucru ntreg (pãrã veclju, gros, aspru); cirec, cirechi, ciurec, cartu, bishlic
{ro: sfert}
{fr: quart}
{en: quarter}
ex: ded trei shi un ortu (cirec) pi cot; sãhatea easti dauã shi un ortu (sh-un cartu, sh-un cirec)
sãmuni/sãmune
sãmuni/sãmune (sã-mú-ni) sf sãmunj (sã-múnjĭ) shi sãmuni/sã-mune (sã-mú-ni) – unã pãni ntreagã; cãrvealji di pãni; sãmuni, somunã, sumunã, cãrvealji, cãrvelji, cirecã
{ro: pâine întreagă}
{fr: pain entier}
{en: loaf of bread}
ex: sãmuni (cãrvealji di pãni) cu ocljilj s-nu vedz
§ sãmunã (sã-mú-nã) sf sãmunj (sã-múnjĭ) shi sãmuni/sãmune (sã-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: s-u ai tu loc di-unã sãmunã (cãrvealji di pãni)
§ sumunã (su-mú-nã) sf sumunj (sã-múnjĭ) shi sumuni/sumune (su-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: mãcai unã sumunã (cãrvealji) ntreagã
§ somunã (so-mú-nã) sf somunj (sã-múnjĭ) shi somuni/somune (so-mú-ni) – (unã cu sãmuni)
ex: mãcã nã somunã (pãni ntreagã) la unã mãcari; ari frimitatã trei somuni (cãrvelj)
cirecŭ
RO:sfert
EN:quarter
FR:quart; quart d’heure
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015