{en: action of inheriting}

§ clirunom (cli-ru-nómŭ) adg clirunoamã (cli-ru-nŭá-mã), clirunomi (cli-ru-nómĭ), clirunoami/clirunoame (cli-ru-nŭá-mi) – atsel tsi clirunum-seashti tsiva (hãri di la pãpãnj, aveari di la un tsi moari, etc.); clironom, mirashigi
{ro: moştenitor}
{fr: héritier}
{en: heir}
ex: eara patru clirunomi

§ clironomii/clironomie (cli-ro-no-míi) sf clironomii (cli-ro-no-míĭ) – (unã cu clirunumii)

§ cliro-nomilji/clironomilje (cli-ro-no-mí-lji) sf clironomilj (cli-ro-no-míljĭ) – (unã cu clirunumii)

§ clironumsescu (cli-ro-num-sés-cu) vb IV clironumsii (cli-ro-num-síĭ), clironumseam (cli-ro-num-seámŭ), clironumsitã (cli-ro-num-sí-tã), clironumsiri/cliro-numsire (cli-ro-num-sí-ri) – (unã cu clirunumsescu)
ex: clironumsii unã casã

§ clironumsit (cli-ro-num-sítŭ) adg cliro-numsitã (cli-ro-num-sí-tã), clironumsits (cli-ro-num-sítsĭ), cliro-numsiti/clironumsite (cli-ro-num-sí-ti) – (unã cu clirunumsit)

§ clironumsiri/clironumsire (cli-ro-num-sí-ri) sf clironumsiri (cli-ro-num-sírĭ) – (unã cu clirunumsiri)

§ clironom (cli-ro-nómŭ) adg clironoamã (cli-ro-nŭá-mã), clironomi (cli-ro-nómĭ), clironoami/clironoame (cli-ro-nŭá-mi) – (unã cu clirunom)

§ clirunomisescu (cli-ru-no-mi-sés-cu) vb IV clirunomisii (cli-ru-no-mi-síĭ), clirunomiseam (cli-ru-no-mi-seámŭ), clirunomisitã (cli-ru-no-mi-sí-tã), clirunomisiri/clirunomisire (cli-ru-no-mi-sí-ri) – (unã cu clirunumsescu)
ex: clirunomisi unã ayini di dzatsi sapi

§ clirunomisit (cli-ru-no-mi-sítŭ) adg clirunomisitã (cli-ru-no-mi-sí-tã), clirunomisits (cli-ru-no-mi-sítsĭ), clirunomisiti/cliru-nomisite (cli-ru-no-mi-sí-ti) – (unã cu clirunumsit)

§ cliru-nomisiri/clirunomisire (cli-ru-no-mi-sí-ri) sf clirunomisiri (cli-ru-no-mi-sírĭ) – (unã cu clirunumsiri)
ex: cãndu avea ficiori, s-agiungã s-hibã clirunomisit di strinj!

{fr: fumé (cigarette)}
{en: smoked (cigarette, pipe)}

§ fumari/fumare (fu-má-ri) sf fumãri (fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu bea unã tsigari
{ro: acţiunea de a fuma; fumare}
{fr: action de fumer du tabac}
{en: action of smoking tobacco}
ex: fumarea fatsi arãu shi nu aundzeashti la ficiori

§ fumãrii/fumãrie (fu-mã-rí-i) sf fumãrii (fu-mã-ríĭ) – aerã mplinã di fum; negurã di fum; scutidi
{ro: fumăraie}
{fr: épaisse fumée, ténébres}
{en: clouds of smoke}
ex: fumãria (scutidea) a noaptiljei

§ afum (a-fúmŭ) (mi) vb I afumai (a-fu-máĭ), afumam (a-fu-mámŭ), afumatã (a-fu-má-tã), afumari/afu-mare (a-fu-má-ri) –
1: fac sã scoatã fum; lãescu, cã shidzui tu fum; mi-acoapir cu fum; fac tsiva (carni) sã sta tu fum ma multu chiro, tra s-u fac s-nu s-aspargã shi s-tsãnã multu chiro;
2: acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur multu suptsãri di amalãmã (asimi, etc.) tra s-lu fac lucrul ma mushat (s-dãnãseascã ma ghini, etc.); fum, hrisusescu, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: u-afum = fug, li cãlescu; li ciulescu, u shpirtuescu;
2: afum = fur;
3: mi-afum = (i) beau multu yin i arãchii sh-mi mbet; (ii) mi mãrinedz, mi siclitsescu (iii) mi lãescu (di fum);
4: lj-afum nãrli = lu ncaci, lu-aurlu, l-bag dinãpoi;
5: lj-afum ugeaclu = l-clirunumsescu; etc.)
{ro: fuma; expune la fum; polei, auri; scoate fum}
{fr: fumer; exposer à l’action de la fumée; dorer; degager de la fumée}
{en: expose to the effect of smoke; smoke; gild}
ex: foclu mi-afumã; tutã oda nj-afumãm cu fumlu di thimnjamã; muljarea arauã easti ca casa tsi afumã (scoati fum); cãldarea s-afumã (lãi di fum); afumãm (nglubudãm, hrisusim) verli la hrisic; mi-afumai (lãii di fum) tu fatsã; afumai un nel di-asimi; cum ugeaclu a nostru afumã (scoati fum); u-afumã
(expr: fudzi) di-aclo; arapi aloatlu dit cãpisteari sh-u-afumã
(expr: sh-fudzi) di-aclo; afumash
(expr: furash) nã oai; nu alasã hilj s-lj-afumã ugeaclu
(expr: s-lu clirunumseascã); v-afumat
(expr: vã mbitat) la numtã; mi afumai (mi mbitai) la cafine; s-afumarã (biurã, sã mbitarã) deaghinealui; va ts-afum nãrli
(expr: va ti ncaci)

§ afumat (a-fu-mátŭ) adg afumatã (a-fu-má-tã), afumats (a-fu-mátsĭ), afumati/afumate (a-fu-má-ti) – tsi scoasi fum; tsi lãi di shideari la fum; faptu sã sta tu fum; fumat, hrisusit, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat;
(expr: fudzit, cãlit; ciulit, shpirtuit; furat; mbitat; mãrinat; ncãceat; clirunumsit; etc.)
{ro: fumat; afumat, expus la fum; poleit, aurit; care a scos fum}
{fr: fumé; exposé à l’action de la fumée; doré; degagé de la fumée}
{en: smoked; exposed to the effect of smoke; gilded}
ex: afumati (hrisusiti) cu amalamã; featã, tsi nj-eshti afumatã
(expr: mãrinatã)?

§ afumari/afumare (a-fu-má-ri) sf afumãri (a-fu-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-afumã; scuteari fum; lãiri di shideari tu fum; fumari, hrisusiri, mãlãmusiri, ãngãlbidari, nglubudari;
(expr: fudziri, cãliri; ciuliri, shpirtuiri; furari; mbitari; ncãceari; clirunumsiri; etc.)
{ro: acţiunea de a fuma, de a polei, de a scoate fum; fumare; expunere la fum; poleire; scoatere fum}
{fr: action de fumer, d’exposer à l’action de la fumée; de dorer; de degager de la fumée}
{en: action of smoking, of exposing to the effect of smoke; of gilding}
ex: afumarea cu thimnjamã easti sãnãtoasã

§ afumãturã (a-fu-mã-tú-rã) sf afumãturi (a-fu-mã-túrĭ) – urma alãsatã di-unã afumari; nglubudari, hrisusiri
{ro: poleire}
{fr: dorure}
{en: gilding}

§ fumig (fú-migŭ) vb I fumigai (fu-mi-gáĭ), fumigam (fu-mi-gámŭ), fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) – fac un lucru (cu ardearea) si scoatã fum; fac un lucru s-treacã prit fum; (un lucru) ardi fãrã pirã shi scoati fum
{ro: fumega}
{fr: dégager de la fumée}
{en: give off smoke; smoke}
ex: nica fumigã (scoati fum) loclu iu arsi casa

§ fumigat (fu-mi-gátŭ) adg fumigatã (fu-mi-gá-tã), fumigats (fu-mi-gátsĭ), fumigati/fu-migate (fu-mi-gá-ti) – tsi ari scoasã fum; tsi ari arsã cu scutearea di fum
{ro: fumegat}
{fr: qui a dégagé de la fumée}
{en: given off smoke; smoked}

§ fumigari/fumigare (fu-mi-gá-ri) sf fumigãri (fu-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fumigã tsiva
{ro: acţiunea de a fumega; fumegare}
{fr: action de dégager de la fumée}
{en: action of giving off smoke; of smoking}
ex: nã stãmãnã tsãnu fumigarea (scutearea di fum) tu urvali

{en: borrowed, loaned}
ex: si-lj toarnã paradzlji mprumutats (dats cu mprumut); pãrintili scoasi vãrã ndoi grosh, mprumutats la vãrã, di cãndu avea sh-el

§ mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) sf mprumutãri (mpru-mu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mprumutã tsiva, mprãmutari, mpãrmãtari
{ro: acţiunea de a împrumuta; împrumutare}
{fr: action d’emprunter, de prêter}
{en: action of borrowing, of loaning}

§ mpurmut1 (mpur-mutŭ) sn, adv mpurmuti/mpurmute (mpur-mú-ti) – (unã cu mprumut1)

§ mpurmutedz (mpur-mu-tédzŭ) (mi) vb I mpurmutai (mpur-mu-táĭ), mpurmutam (mpur-mu-támŭ), mpurmutatã (mpur-mu-tá-tã), mpurmutari/mpurmutare (mpur-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)

§ mpurmut2 (mpur-mútŭ) (mi) vb I mpurmutai (mpur-mu-táĭ), mpurmutam (mpur-mu-támŭ), mpurmutatã (mpur-mu-tá-tã), mpurmutari/mpurmutare (mpur-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)

§ mpurmutat (mpur-mu-tátŭ) adg mpurmutatã (mpur-mu-tá-tã), mpurmutats (mpur-mu-tátsĭ), mpurmutati/mpurmutate (mpur-mu-tá-ti) – (unã cu mprumutat)

§ mpurmutari/mpurmutare (mpur-mu-tá-ri) sf mpurmutãri (mpur-mu-tắrĭ) – (unã cu mpru-mutari)

§ mprãmutedz (mprã-mu-tédzŭ) (mi) vb I mprãmutai (mprã-mu-táĭ), mprãmutam (mprã-mu-támŭ), mprãmutatã (mprã-mu-tá-tã), mprãmutari/mprãmutare (mprã-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)

§ mprãmutat (mprã-mu-tátŭ) adg mprãmutatã (mprã-mu-tá-tã), mprãmutats (mprã-mu-tátsĭ), mprãmuta-ti/mprãmutate (mprã-mu-tá-ti) – (unã cu mprumutat)

§ mprã-mutari/mprãmutare (mprã-mu-tá-ri) sf mprãmutãri (mprã-mu-tắrĭ) – (unã cu mprumutari)

§ mpãrmut (mpãr-mutŭ) sn, adv mpãrmuti/mpãrmute (mpãr-mú-ti) – (unã cu mprumut1)
ex: tsi mpãrmut lã featsi Iosif a fratslor?

§ mpãrmãtedz (mpãr-mã-tédzŭ) (mi) vb I mpãrmãtai (mpãr-mã-táĭ), mpãrmãtam (mpãr-mã-támŭ), mpãrmãtatã (mpãr-mã-tá-tã), mpãrmãtari/mpãrmãtare (mpãr-mã-tá-ri) – (unã cu mprumut2)

§ mpãrmãtat (mpãr-mã-tátŭ) adg mpãrmãtatã (mpãr-mã-tá-tã), mpãrmãtats (mpãr-mã-tátsĭ), mpãrmãtati/mpãrmãtate (mpãr-mã-tá-ti) – (unã cu mpru-mutat)

§ mpãrmãtari/mpãrmãtare (mpãr-mã-tá-ri) sf mpãr-mãtãri (mpãr-mã-tắrĭ) – (unã cu mprumutari)