|
|
anacrã
anacrã (a-ná-crã) sf anãcri (a-nắ-cri) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã i tra s-va s-adarã un lucru; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju); nacrã, puteari, curai, izini, ananghi, gaile, frundidã, angãtan, ãngãtan, ngãtan, gailei, gãilei, gaile, cãshtigã
{ro: tărie, forţă, curaj, voie, grijă}
{fr: force, courage, permission, souci, pensée}
{en: force, courage, permission, care}
ex: nu au anacrã (curai, puteari, izini) s-yinã; nu-am anacrã s-bag mãna (nu-am izini); nu-ari anacrã (puteari, dinami) s-facã tsiva; nu-avush anacrã (ananghi) s-niscãrseshti; s-bitisescu lucrul tsi am sh-deapoea nu-am anacrã (nu-am ananghi)
§ nacrã (ná-crã) sf nac-ri/nacre (ná-cri) – (unã cu anacrã)
ex: nu-ari nacra (curai, tu minti) s-nj-u aducã; nu-avu nacrã (ananghi, gaile) di tsiva
apilpisescu
apilpisescu (a-pil-pi-sés-cu) (mi) vb IV apilpisii (a-pil-pi-síĭ), apilpiseam (a-pil-pi-seámŭ), apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisi-ri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) – mi-aflu tu-unã halã greauã shi-nj cher tutã umutea cã lucrili va sã ndreagã; mi-acatsã deaspirlu; dispir
{ro: (se) dispera, (se) descuraja}
{fr: désesperer, (se) décourager}
{en: despair, discourage}
ex: s-apilpisi (sh-chiru umutea); mi-avea apilpisitã (faptã sã-nj cher nãdia) zãrazea (znjia) di estan
§ apilpisit (a-pil-pi-sítŭ) adg apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisits (a-pil-pi-sítsĭ), apilpisiti/apilpisite (a-pil-pi-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã shi sh-cheari umutea cã lucrili va sã ndreagã; tsi lu-acãtsã deaspirlu; dispirat
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
ex: tsi ampaturi ca un apilpisit?
§ apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) sf apilpisiri (a-pil-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apilpiseashti; apilpisii, dispirari, deaspir
{ro: acţiunea de a (se) dispera, de a (se) descuraja; disperare, descurajare}
{fr: action de désesperer, de (se) décourager}
{en: action of despairing, of discouraging}
§ apilpisii/apilpisie (a-pil-pi-sí-i) sf apilpisii (a-pil-pi-síĭ) – atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; deaspir
{ro: disperare}
{fr: désespoir}
{en: despair}
ex: apilpisia (deaspirlu) nu easti vãrnãoarã cu amintatic
babagean
babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)
§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}
§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)
bãrbat1
bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu
§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}
§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari
§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}
basareti/basarete
basareti/basarete (ba-sa-ré-ti) sf pl(?) – atsea tsi-aspuni omlu cãndu nu lj-easti fricã s-facã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã n cap, cã va-lj da di cali; curai, curaj, curagi, thar, gairei, gaireti, gãireti
{ro: piuit, curaj}
{fr: courage et foi}
{en: courage and faith}
ex: lj-tãlje basaretea (lj-u lo gãiretea, curailu)
cãidisescu1
cãidisescu1 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cãindisescu, cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: cum cãidisish (cutidzash) s-mi-alash
§ cãidisit1 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisi-ti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos, îndrăzneţ}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}
§ cãidisiri1/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-facã un lucru; cãindisiri, cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}
§ cãidigi (cãĭ-di-gí) sm cãidigeadz (cãĭ-di-gĭádzĭ) – un tsi nu lj-easti fricã; curajli, curagios, cãidisit, inimarcu, inimos, dãldãsit
{ro: îndrăzneţ, curajos}
{fr: audacieux, courageux}
{en: audacious, courageous}
§ cãindisescu1 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisi-ri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu1)
§ cãindisit1 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit1)
chiuti
chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}
§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}
§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}
§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}
cuduman
cuduman (cu-du-mánŭ) adg cudumanã (cu-du-má-nã), cudumanj (cu-du-mánjĭ), cudumani/cudumane (cu-du-má-ni) – (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã; gioni, giunar, giunac, ciupernic, curagios, inimarcu, palicar, zot, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan
{ro: curajos, voinic, brav}
{fr: brave, gaillard}
{en: brave, strong}
ex: gionili-a tãu (vrutlu-a tãu) easti cuduman (gioni, inimarcu)
curai
curai (cu-ráĭŭ) sn curaiuri (cu-rá-ĭurĭ) – atsea tsi-aspuni omlu cari nu lj-easti fricã s-facã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã n cap; curaj, curagi, tar, gairei, gaireti, gãireti
{ro: curaj}
{fr: courage}
{en: courage}
ex: va-nj ljau curailu (gaireea, tarlu) sh-va fug tu xeani singur; curailu (tarlu) lã si curmã; au ma multu curai (tar); nu-am curai
§ curaj (cu-rájĭŭ) sn curajuri (cu-rá-jĭurĭ) shi curaji/curaje (cu-rá-ji) – (unã cu curai)
§ cordeauã (cor-deá-ŭã) sf pl(?) – (unã cu curai)
§ curagi (cu-rágĭŭ) sn fãrã pl – (unã cu curai)
§ curagios (cu-ra-gĭósŭ) adg curagioasã (cu-ra-gĭŭá-sã), curagiosh (cu-ra-gĭóshĭ), curagioa-si/curagioase (cu-ra-gĭŭá-si) – ashi cum easti omlu tsi nu lj-easti fricã s-facã un lucru
{ro: curajor}
{fr: courageux}
{en: courageous}
cutedz
cutedz (cu-tédzŭ) vb I cutidzai (cu-ti-dzáĭ), cutidzam (cu-ti-dzámŭ), cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: nu cutedz (nj-easti fricã) sã zburãscu; ni di-arãu nu pot si-ts spun, nitsi cutedz (dãldãsescu, cãidisescu) di-arshini; cari cutidzã (avu curailu) s-calcã la mini?; vãrã nu cutidzã (nu-avu curailu) s-greascã un zbor; avea cutidzatã (avu curailu) sã zburascã ntrã nãs (n fatsa-a lui); nu cutidza vãrã picurar
§ cutidzat (cu-ti-dzátŭ) adg cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzats (cu-ti-dzátsĭ), cutidzati/cutidzate (cu-ti-dzá-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}
§ cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) sf cutidzãri (cu-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}
anacrã
RO:curaj, îndrăzneală
EN:courage; boldness
FR:courage
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cãrinti, cãrindi
RO:dinte canin; curaj
EN:canine tooth; courage
FR:dent canine; courage
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
livendu
RO:brav, tânăr curajos
EN:brave, young
FR:brave jeune homme
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015