|
|
cãmishitsã
cãmishitsã (cã-mi-shí-tsã) sf – vedz tu cãmeashi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãmeashicãmeashi/cãmeashe
cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea
pirustii/pirustie
pirustii/pirustie (pi-rus-tí-i) sf pirustii (pi-rus-tíĭ) – un tserclju di her cu trei cicioari, sum cari s-aprindi foclu, sh-pristi cari s-bagã cãzanea (tingirelu) cu apa (imãcarea) pri foc
{ro: pirostrie}
{fr: trépied de cuisine}
{en: three legged iron stand on which to put the pot for cooking or boiling something}
ex: trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã)
§ pirustrii/pirustrie (pi-rus-trí-i) sf pirustrii (pi-rus-tríĭ) – (unã cu pirustii)
ex: u lo sh-u bãgã mpadi di sti pirustrii
rizã1
rizã1 (rí-zã) sf rizã (rí-zã) – stranj suptsãri di pãndzã cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã ma nghios di mesi, pristi cheali shi sum geachetã); cãmeashi, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: riza (cãmeasha) di pi trup s-tsã vindzi
sorã
sorã (só-rã) sf surãri (su-rắrĭ) – muljari (featã) tsi ari idyilj pãrintsã (pãrinti) cu-atsel (atsea) di cari easti zborlu, mascur i feaminã; sor, suricã
{ro: soră}
{fr: soeur}
{en: sister}
ex: tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); nj-easti sorã feata-aestã; sorã-sa va si s-mãritã; sh-lo sorã-sa cali di gushi; eara nãoarã un frati cu-unã sorã; s-dutsea la alantã sorã di-lj frimita pãni; unã dzuã ãlj dzãsi a sorã-sai, ca sã-sh spealã mãnjli; aestã dulã eara a atsiljei sorã ma mari; s-dusi di lo trã nveastã sh-sora-atsea di mesi; sora ma njica dishcljisi udãlu; s-u-ai angãtan shi s-vã vrets ca doauã surãri; sh-aistor doauã surãri li-avea datã cãti nã dulã; s-minduea acasã la pãrintsã, la frats, la surãri; dauãli surãri ma mãri, nitsi grai nu scutea
§ sor2 (sórŭ) sf surãri (su-rắrĭ) – (unã cu sorã)
ex: sor-sa shidea plãmtã sh-lãitã; cãndu zbura cu sor-sa-atsea ma njica; featsi cum ãlj dzãsi sor-sa; va yinã sor-mea s-nj-u la; aspuni-nj calea tsi dutsi la sor-ta ma njicã; tu loc di frati sh-sor; mult duruta-lj sor; s-ti duts la marea-nj sor; o, lai sor!; doauã surãri ma njits; sh-avea sh-unã lai sor; suntu cusurinj veri, tãtãnjlji sor cu frati
§ suricã (su-rí-cã) sf suritsi/suritse (su-rí-tsi) – sorã ma njicã; surãritsã
{ro: surioară}
{fr: petite soeur, chère soeur}
{en: little sister, dear sister}
ex: trã bun, suricã, trã bun, ma ndreadzi-ti ma-agonja; sorã-suricã, ndreadzi-ti di fugã; dorlu trã tini mi-adusi, surica-a mea; nu mi-aspar, suricã, unã sutã s-hibã, dzãsi fratili
§ surãritsã (su-rã-rí-tsã) sf surãritsi/surãritse (su-rã-rí-tsi) – (unã cu suricã)
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmishitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angu-citoari: atsili di mpiltiri)
§ suratã (su-rá-tã) sf surati/surate (su-rá-ti) – oaspitã (soatsã) multu bunã (tsi unã muljari u-ari dip ca unã sorã); numã cu cari sh-grescu unã cu-alantã dauã soatsi buni sh-nidispãrtsãti; featã tinirã tsi fatsi sutsatã a nveastãljei nauã la numtã; soatsã, oaspitã