|
|
dafnjauã
dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf – vedz tu dafin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dafindafin
dafin (dá-finŭ) sm dafinj (dá-finjĭ) – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjauã, lavru, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
ex: aushlji ncurunã giunamea cu curunã di dafin
§ dafnu (dáf-nu) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)
§ dafni/dafne (dáf-ni) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)
§ dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf dafnjei (daf-njĭéĭ) – (unã cu dafin)
§ dafnã (dáf-nã) sf dafni/dafne (dáf-ni) – frãndzã uscatã di dafin tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã si da unã bunã nustimadã sh-aroamã; dafinã, vai
{ro: dafină}
{fr: feuille de laurier}
{en: bay leaf}
§ dafinã (dá-fi-nã) sf dafini/dafine (dá-fi-ni) – (unã cu dafnã)
dhafnjauã
dhafnjauã (dháf-njĭá-ŭã) sf dhafnjei (dháf-njĭéĭ) – unã cu dafnjauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dafnjauãhig
hig (hígŭ) (mi) vb III shi II hipshu (híp-shĭu), hidzeam (hi-dzeámŭ), hiptã (híp-tã) shi hipsã (híp-sã), hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) shi hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) – fac (bag) un lucru (di-aradã chipitos, sumigos, cu mitcã) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu tsiva; bag tsiva tu-un lucru chipitos (tu apã, loc, etc.); plãntu, afundu, bag, etc.; (fig:
1: l-hig = l-bag ghini un lucru iuva, lu-ascundu;
2: expr: mi hig tu guvã di sharpi (di fricã, di-arshini) = mi-ascundu tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: înfige}
{fr: enfoncer, ficher, planter}
{en: drive in (stake, nail); plunge, sink (into mud, water)}
ex: s-hipsirã (s-afundarã) doilji tu valtu; hidzi-lj (bagã-lj, plãnteadzã-lj) cutsutlu tu cheptu; hipshu (plãntai) ghini parlu tu loc; lj-hipsi (lj-plãntã) cutsutlu pãnã tu mãner; hidzi arãdãtsinjli tu loc; s-hipsi tu guvã di sharpi
(expr: s-ascumsi) di arshini
§ hiptu (híp-tu) adg hiptã (híp-tã), hiptsã (híp-tsã), hipti/hipte (híp-ti) – tsi easti faptu s-intrã tu tsiva; plãntat, bãgat
{ro: înfipt}
{fr: enfoncé, fiché, planté}
{en: driven in (stake, nail); plunged, sunk (into mud, water)}
ex: eara hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) tu guvã; easti hiptu tu guvã, nu pot s-lu vatãm; iu earai hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) di nu ti vidzui?; di-iu eara hiptu, dizleagã calu di cãpestru
§ hipsu (híp-su) adg hipsã (híp-sã), hipshi (híp-shi), hipsi/hipse (híp-si) – (unã cu hiptu)
§ hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) sf hidziri (hí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-hidzi i easti hiptu iuva; plãntari, bãgari
{ro: acţiunea de a înfige; înfigere}
{fr: action d’enfoncer, de ficher, de planter}
{en: action of driving in (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)}
§ hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) sf hidzeri (hi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)
§ nhig (nhígŭ) (mi) vb III shi II nhipshu (nhíp-shĭu), nhidzeam (nhi-dzeámŭ), nhiptã (nhíp-tã) shi nhipsã (nhíp-sã), nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) – (unã cu hig)
lavru
lavru (lá-vru) sm lavri/lavre – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafin, dafnu, dafni, dafnjauã, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
Vaiu
Vaiu (Va-íŭ) sm fãrã pl – Dumãnica-a Fluriilor, unã siptãmãnã ninti di Pashti
{ro: Duminica Floriilor}
{fr: Dimanche des Rameaux}
{en: Palm Sunday}
ex: vinj la voi ti Vaiu
§ vai4/vae (vá-i) sf fãrã pl –
1: numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã sh-anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafin, dafnu, dafni, dafnjauã, lavru;
2: alumãchi di dafin (tu locurli a noastri di tora, alumãchi di saltsi) tsi sã mpartu la bisearicã ti Vaiu (Dumãnica-a Fluriilor) tra s-aducã aminti di apruchearea tsi lj-u-avea faptã laolu a Hristolui, cãndu avea intratã Ierusalim, ndauã dzãli ninti di ncãrfusirea-a lui pi crutsi di uvrei (shi nyearea-a lui di dupã trei dzãli); frãndzã shi njits alumãchi di dafin cu cari s-fac cãrunj trã oaminjlji tsi suntu tinjisits; lavru, dafin
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné; palme, rameau bénit}
{en: laurel, bay tree; palms fronds, branches of palm}
ex: giunatic veardi ca nã vai (lumachi di dafin)
vuloagã
vuloagã (vu-lŭá-gã) sf vulodz (vu-lódzĭ) – loc dishcljis, di-aradã njic, tu mesea di pãduri, fãrã arburi, iu creashti earbã sh-lãludz; vãloagã
{ro: poiană}
{fr: clairière}
{en: clearing, glade}
ex: tu vuloagã sh-eara un nuc; prit vulodzli mushati; oili pascu tu vuloagã; s-teasi tu vuloagã sum paltin; muscuvulsea vuloaga di dafnjauã; hiljlu di-amirã lu-arisi vuloaga; pãshtea cupia tu-unã vuloagã aproapi-aclo; strãbãtu pãdurea shi deadi di nã vuloagã mushatã; lalo, cum di ti-aflji tu vuloaga-aestã, tu irnjii?; imnãnda, imnãnda, agiumsi tu-unã vuloagã
§ vãloagã (vã-lŭá-gã) sf vãlodz (vã-lódzĭ) – (unã cu vuloagã)
ex: vãloagã chindrisitã cu lilici