cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui
§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica
§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)
§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit
{ro: împiedecat}
{fr: empêché, entravé}
{en: hampered, hindered, impeded}
§ nchidicari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) sf nchidicãri (nchi-di-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã cheadits (cãndu cariva si ncheadicã i cãndu-lj si bagã) cheadits; chidicat, anchidicari, ãnchidicari, scundipsiri, ambudyisiri, mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri
{ro: acţiunea de a împiedeca; împiedecare, obstacol}
{fr: action d’empêcher, d’entraver; empêchement}
{en: action of hampering, of hindering, of impeding; impediment}
§ nchidicãturã (nchi-di-cã-tú-rã) sf nchidicãturi (nchi-di-cã-túrĭ) – atsea tsi s-ari faptã cãndu cariva fu nchidicat; cheadicã tsi-lj s-ari bãgatã a unui (tra s-lu facã s-cadã); nchidicari, cheadicã, biducljauã, pirducljauã, purducljauã, ambod-yiu, ambod;
(expr: (am) nchidicãturi = (am) lucri, stranji, pleacichi, cãrãndii)
{ro: împiedicătură}
{fr: entrave, croc-en-jambe}
{en: trip (to fall)}
ex: am niscãnti nchidicãturi (cheadits) cari mi tsãn; am multi nchidicãturi (fig: lucri, stranji) trã purtari
§ cheadic (chĭá-dicŭ) (mi) vb I chidicai (chi-di-cáĭ), chidicam (chi-di-cámŭ), chidicatã (chi-di-cá-tã), chidicari/chidicare (chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)
ex: s-cheadicã (si ncheadicã) puljanlu di un prag
§ chidicat (chi-di-cátŭ) adg chidicatã (chi-di-cá-tã), chidicats (chi-di-cátsĭ), chidicati/chidicate (chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)
§ chidicari/chidicare (chi-di-cá-ri) sf chidicãri (chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)
§ ancheadic (an-chĭá-dicŭ) (mi) vb I anchidicai (an-chi-di-cáĭ), anchidicam (an-chi-di-cámŭ), anchidicatã (an-chi-di-cá-tã), anchidicari/anchidicare (an-chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)
§ anchidicat (an-chi-di-cátŭ) adg anchidicatã (an-chi-di-cá-tã), anchidicats (an-chi-di-cátsĭ), anchidicati/anchidicate (an-chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)
§ anchidicari/anchidicare (an-chi-di-cá-ri) sf anchidicãri (an-chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)
§ ãncheadic (ãn-chĭá-dicŭ) (mi) vb I ãnchidicai (ãn-chi-di-cáĭ), ãnchidicam (ãn-chi-di-cámŭ), ãnchidicatã (ãn-chi-di-cá-tã), ãnchidicari/ãnchidicare (ãn-chi-di-cá-ri) – (unã cu ncheadic)
§ ãnchidicat (ãn-chi-di-cátŭ) adg ãnchidicatã (ãn-chi-di-cá-tã), ãnchidicats (ãn-chi-di-cátsĭ), ãnchidicati/ãnchidicate (ãn-chi-di-cá-ti) – (unã cu nchidicat)
§ ãnchidicari/ãnchidicare (ãn-chi-di-cá-ri) sf ãnchidicãri (ãn-chi-di-cắrĭ) – (unã cu nchidicari)
§ discheadic (dis-chĭá-dicŭ) (mi) vb I dischidicai (dis-chi-di-cáĭ), dischidicam (dis-chi-di-cámŭ), dischidicatã (dis-chi-di-cá-tã), dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-cá-ri) – dizleg ciciorlu a calui tsi lu-aveam ligatã di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
(expr: lji si discheadicã limba = lji si dizligã limba, nchiseashti sã zburascã, nu mata sta ca mutlu)
{ro: dezpiedica}
{fr: enlever les entraves}
{en: untie leg of a horse}
ex: discheadicã gumarlu; l-dischidicai calu sh-lu-alãsai s-pascã ileftir
§ dischidicat (dis-chi-di-cátŭ) adg dischidicatã (dis-chi-di-cá-tã), dischidicats (dis-chi-di-cátsĭ), dischidica-ti/dischidicate (dis-chi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari dizligatã ciciorlu
{ro: dezpiedicat}
{fr: avec les entraves enlevées}
{en: with the leg untied}
§ dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-cá-ri) sf dischidicãri (dis-chi-di-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal (gumar) easti dischidicat
{ro: acţiunea de a dezpiedica; dezpiedicare}
{fr: action d’enlever les entraves}
{en: action of untying leg of a horse}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn