scot (scótŭ) vb III shi II scosh (scóshĭŭ), scuteam (scu-teámŭ), scoasã (scŭá-sã), scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) shi scuteari/scuteare (scu-teá-ri) – l-dau nafoarã di-iuva; l-duc iuva; aspun tsi easti, tsi am; trag chealea di pi yimishi, gulescu tsiva dit scafã, etc.
(expr:
1: nj-scosh mãna i ciciorlu = nj-strãngulsii (nj-shutsãi, nj-cluzunsii) mãna i ciciorlu;
2: scot tu padi, scot tu migdani = dzãc (aspun) tsiva tra s-u avdã (s-u veadã) tutã dunjaea shi s-nu-armãnã ascumtã;
3: scot ahoryea = dispartu, mpartu, aleg ahoryea;
4: cari scoasi (atsel lucru, xeana, sculia, etc.) = cari s-mindui (la-atsel lucru, tra si s-ducã lumea tu xeani, la sculii, etc.);
5: scot dit minti (cap) = nj-easi dit minti (cap) ashi cum u minduescu mini, tsi-nj dzãc cu mintea, nj-dau cu mintea, lugursescu, fãndãxescu;
6: u scot (bisearica) la (cafine) = mi duc la (cafine) tu loc tra s-mi duc la (bisearicã);
7: nj-scot (ljau) pãnea = lucredz tra s-amintu pradz shi s-pot s-bãnedz, sã-nj trec bana;
8: nji scot ahtea (arãzganlu) = lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, mi arãzgan, ãnj ljau ahtea (sãndzili);
9: nji scot foclu = (i) lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, ãnj ljau ahtea (sãndzili); (ii) isihãsescu;
10: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
11: nj-scoati suflitlu = mi creapã, mi nvirineadzã multu, mi fatsi s-trag nitraptili, mi tirãnseashti;
12: l-scot filii-filii = lu-adar cumãts;
13: mi scoati dit minti = mi fatsi sã-nj cher mintea, s-glãrescu di minti; nji sã scoalã mintea;
14: scot un cãntic = scol (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
15: mi scoati nafoarã = (tsiva tsi-am mãcatã) mi fatsi s-pot s-es nafoarã (s-mi cac);
16: nj-scot ocljilj = mi cac (es nafoarã, cu zori i fãrã zori);
17: lj-scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; ljau di-iuva (lj-caftu a unui s-lucreadzã, sã-nj da, etc.) ma multu di cãt easti arada, l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
18: scoati-lj ocljilj! = alasã-l s-facã tsi va, si s-ducã iu va, la draclu, nu voi s-lu ved dininti, s-lu lja neclu!;
19: nu-am iu si scot caplu = nj-easti multã-arshini, mi ngroapã loclu di-arshini)
{ro: scoate, trage, ridica, evacua, goli, etc.}
{fr: ôter, tirer, enlever, arracher, évacuer; montrer, etc.}
{en: remove, take away, pull out, evacuate, show, etc.}
ex: nu scot nitsiunã boatsi (nu fac s-easã nitsiunã boatsi din gurã, tac, nu dzãc tsiva); sã scoatã (s-guleascã di) apã; avea scoasã (aspusi afoarã) limba din gurã; scosh (ljau dit gepi) di-lj ded doi migits; el dintsãlj va-nj lji scoatã (tragã din gurã); e! scoati (aspuni) tora, hilj, s-videm tsi-adusish; lu scoasirã la (lu dusirã di-lj featsirã cunushmai cu) amirãlu; lu scot (l-dau nafoarã) din casã; lj-anumirã shi-lj scoati (sh-lj-aflã) un cama nghios (cama putsãn); iu s-lj scoatã (ducã) draclu; nchisi, iu s-lu scoatã calea (ducã calea, naljurea); lu scosh la sileameti (l-dush ntreg pãnã la capit); nathima cari scoasi xeana
(expr: nathima pi-atsel tsi s-mindui, tsi featsi s-fugã dunjaea tu xeani); scoasirã
(expr: scularã, ngrãpsirã) un cãntic lai; lji scoasirã cãnticlu
(expr: lji scularã, lj-featsirã un cãntic di el, di giunaticlu a lui, etc.); mutrea-ts s-tsã scots pãnea
(expr: s-lucredz shi s-amintsã pradz tra s-pots s-bãnedz); dzua-atsea nu scoasi nitsi ti pãni
(expr: lucrã ma amintã putsãnj pradz); vrei s-nã scots mintea?
(expr: s-nã glãreshti di minti?); s-nu ts-u scutearim!
(expr: ma s-nu-nj ljau ahtea, ma s-nu mi-arãzgãnsescu); nu avem iu s-nã scutem caplu
(expr: nã easti multã-arshini, nã ngroapã loclu)
§ scos (scósŭ) adg scoasã (scŭá-sã), scosh (scóshĭ), scoasi/scoase (scŭá-si) – tsi easti dat nafoarã di-iuva; tsi easti dus iuva; (chealea) tsi easti traptã di pi yimishi; tsi easti gulit dit unã scafã, etc.
{ro: scos, tras, ridicat, evacuat, golit, etc.}
{fr: ôté, tiré, enlevé, arraché, évacué; montré, etc.}
{en: removed, taken away, pulled out, evacuated, shown, etc.}
ex: minciunã scoasã (minduitã shi dzãsã) di coluvlu; lu ndreapsi la ducheani s-hibã scos (nvitsat cu dunjaea), s-dishcljidã tu lumi; imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu-avursit); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: alagã multu-agonja, di mizi lja anasã); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã trã tsiva); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu)
§ scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) sf scoatiri (scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate, de a trage, de a ridica, de a evacua, de a goli, etc.}
{fr: action d’ôter, de tirer, d’enlever, d’arracher, d’évacuer; de montrer, etc.}
{en: action of removing, of taking away, of pulling out, of evacuating, of showing, etc.}
ex: acasã nu-ari scoatiri
(expr: amintatic)
§ scuteari/scuteare (scu-teá-ri) sf scuteri (scu-téri) – (unã cu scoatiri)
ex: schinlu ts-intrã? va scuteari (loari, mutari di nãuntru sh-dari di-unã parti); ari scuteari?
(expr: adutsi amintatic?)
§ niscos (ni-scósŭ) adg niscoasã (ni-scŭá-sã), niscosh (ni-scóshĭ), niscoasi/niscoase (ni-scŭá-si) – tsi nu easti scos; tsi nu easti dat nafoarã di-iuva; etc.
{ro: nescos, netras, neridicat, negolit, etc.}
{fr: qui n’est pas ôté}
{en: who is not removed, who is not taken out}
ex: cashlu easti niscos; niscos (ninti ca s-lu scoatã) zborlu ghini din gurã; niscos grailu (ninga nu-apucã si scoatã un grai) shi cara tradzi un vimtu
§ niscoati-ri/niscoatire (ni-scŭá-ti-ri) sf niscoatiri (ni-scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a nu scoate}
{fr: action de ne pas ôter}
{en: action of not removing, of not taking out}
§ niscuteari/niscuteare (ni-scu-teá-ri) sf niscuteri (ni-scu-téri) – (unã cu niscoatiri)
§ parascot (pá-ras-cótŭ) vb III shi II parascosh (pá-ras-cóshĭŭ), parascuteam (pá-ras-cu-teámŭ), paras-coasã (pá-ras-cŭá-sã), parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) shi parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) – scot multu; scot ma multu dicãt u caftã arada
{ro: scoate prea mult; trage prea mult}
{fr: faire sortir trop; tirer trop}
{en: remove too much, take out too much}
§ parascos (pá-ras-cósŭ) adg parascoasã (pá-ras-cŭá-sã), parascosh (pá-ras-cóshĭ), parascoasi/parascoase (pá-ras-cŭá-si) – tsi easti scos ma multu dicãt lipseashti
{ro: scos prea mult, tras prea mult}
{fr: sorti trop, tiré trop, enlevé trop}
{en: removed too much, taken away too much, taken out too much}
§ parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) sf parascoatiri (pá-ras-cŭá-tirĭ) – tsea tsi s-fatsi cãndu si parascoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate prea mult; de a trage prea mult}
{fr: action de faire sortir trop; de tirer trop}
{en: action of removing too much, of taking out too much}
§ parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) sf parascuteri (pá-ras-cu-téri) – (unã cu para-scoatiri)
§ discos2 (dis-cósŭ) adg discoasã (dis-cŭá-sã), discosh (dis-cóshĭ), discoasi/discoase (dis-cŭá-si) – tsi easti scos diznou
{ro: scos din nou}
{fr: ôté de nouveau, tiré de nouveau}
{en: taken out again}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn