|
|
mostru
mostru (mós-tru) sm, sf, adg mostrã (mós-trã), moshtri (mósh-tri), mostri/mostre (mós-tri) –
1: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu;
2: hiintsã dit pirmiti tsi s-amintã cu un trup adrat dit pãrtsã di om amisticati cu pãrtsã di prãvdzã; lamnji, lami, stihiu, zmeu; (fig: mostru = om slut, tsi s-ari amintatã cu multi cusururi trupeshti shi sufliteshti)
{ro: zmeu, balaur, monstru}
{fr: dragon, monstre}
{en: dragon, monster}
ex: mostrul (lamnja, stihiulu) cu 12 di guri; easti unã mostrã (slutã) trã nivideari; ma ghini featã mãrtatã cu Mostrul (hiintsa urutã dit pãrmiti, parti om, parti agrimi), macã ashi-lj fu ursitã s-hibã; sh-nãsã mostra (murdara, uruta), agãrshi cãti feci mini trã nãsã; el mostrul (urutlu) s-nji dzãcã a njia ahtãri mãscãrlichi
jujul
jujul (jĭú-jĭulŭ) sm jujulj (jĭú-jĭuljĭ) – agru-pravdã di pãduri; zulapi, zlapi, agrimi, prici, beau (fig: jujul = un mostru multu fricos dit pãrmiti, tsi lãhtãrseashti njitslji)
{ro: jiganie, bestie, monstru}
{fr: animal, bête, monstre}
{en: animal, beast, monster}
ex: tsi jujul (agrimi, zlapi) yini di lã ansarã mãcarea?
lamnji/lamnje
lamnji/lamnje (lám-nji) sf lãmnji (lắm-nji) – hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani easti unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; lami, stihiu, zmeu, mostru; (fig:
1: lamnji = muljari (bãrbat) urutã, mari, groasã, etc. ca unã lamnji; expr:
2: mãc ca unã lamnji = mãc multu (ca unã lamnji);
3: lamnji bãrbat = lamnji mascurã; mascurlu stihiu)
{ro: zmeu, balaur}
{fr: dragon, monstre fabuleux}
{en: dragon}
ex: nj-spusi moasha nã pãrmit cu lamnja; vinji fumitos ca lamnja
(expr: multu-agiun, ca lamnja); lamnja (stihiulu) deadi cap; lamnja biu tutã balta; s-acãtsarã dauãli sherchi, ca dauã lãmnji (stihii); lãmnjili (stihiilji) cu peani; cãndu s-aplicã tinirlu s-bea apã, lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ca nã lamnji mãcã
(expr: mãcã multu); lamnja-atsea nu mi-arãseashti; semnul tsi lj-avea datã lamnja bãrbat
§ lami/lame (lá-mi) sf lãmi(?) (lắmĭ) – (unã cu lamnji)
mostrã*
mostrã* (mós-trã) – fimininlu singular di la zborlu “mostru”; vedz mostru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãom
om (ómŭ) sm oaminj (ŭá-minjĭ) – hiintsa (yeatsa mascurã i feaminã) tsi s-aflã tu nai ma-analta scarã a hiintsãlor (cari poati sã zburascã, s-mindueascã, s-facã hãlãts cu cari s-alãxeascã loclu di deavãrliga, etc.); (fig: om = (i) bãrbat; (ii) gioni; (iii) om bun; (iv) om avut; etc.; expr:
2: om cu trei scãnduri; om tsi-lj lipseashti unã scãndurã = glar, tivichel, zurlu, cariva tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã;
3: om cu doauã capiti = alipidat, gioni, fuviros;
4: om, s-dai shi s-fudz di el; om tsi s-nu lu-astalj tu cali = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.;
5: om cu dauã fãts = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit, jar acupirit;
6: omlu a caliljei = om ndreptu, cu minti, multu bun;
7: om veclju = (i) aush; (ii) om tsi tsãni adetsli sh-huili veclji;
8: omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pi om = nu lipseashti s-lu giudits omlu (cã easti bun, arãu, mari, avut, tinjisit, etc.) dupã stranjlu tsi-l poartã;
9: omlu arãu cornu nu-ari = omlu-arãu nu-ari semnu tra s-lu-aducheshti)
{ro: om}
{fr: homme}
{en: man}
ex: un pom cu lumãchili nghios, sh-ari-arãdãtsina nsus (angucitoari: omlu); cur pi cheatrã, cap pi cur, dzatsi stringu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; omlu cu minti acumpãrã, nu vindi; omlu cu carti, cu patru oclji easti; di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; di tsi s-aspari, nu-ascapã omlu; mãcã, bea cu omlu-a tãu shi fudz di dari-loari; aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; omlu prindi s-mindueascã sh-nãinti sh-nãpoi; omlu cum si nveatsã, ashi bãneadzã; omlu tsi s-tindi, beasi!; omlu linãvos, i va s-tindã, i va s-beasã; nu-ari om fãrã cusuri; mea, tini, om, du-ti la bisearicã; om fãrã arushini, banã di asimi; omlu cu trei scãnduri nu easti ntreg la minti
(expr: easti glar, tivichel, zurlu, tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã); cati om shi mintea-lj; cãts oaminj, ahãnti mintsã; hapsea, trã oaminj i adratã; nu easti om (fig: nu easti om bun, tinjisit); tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om
(expr: om bun; om avut; etc.)!; tatã-tu domnu sh-tini necã om
(expr: necã bun; necã avut; etc.); lj-aflã omlu uidia; iu-i omlu cu doauã capiti
(expr: alipidat, gioni, fuviros); l-feci om!
(expr: l-feci om avut; lj-ded prãxi buni; l-feci om cu carti; etc.); nu suntu oaminj
stihio
stihio (sti-hĭó) sm stiheadz (sti-hĭádzĭ) –1: hiintsã (dit mintea-a omlui) tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi, bãbãljur;
2: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; stihiu, zmeu, mostru, lamnji
{ro: fantomă, stafie, spectru; zmeu}
{fr: fantôme. revenant, spectre; dragon fabuleux}
{en: phantom, spectre; dragon}
ex: eara unã casã veaclji cu stihio; aduchi nãs, cã vãrã dzãn, vãrã stihio i vãrã lamnji vai hibã
§ stihii/stihie (sti-hí-i) sf stihii (sti-híĭ) – (unã cu stihio)
ex: dipun hima, ca stihiili, bãiri, bãiri di cãrvãnj; itsi hoarã sh-ari stihia-a ljei cari u-aveaglji, u apãrã
§ stihiusescu (sti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV stihiusii (sti-hĭu-síĭ), stihiuseam (sti-hĭu-seámŭ), stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusiri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) – mi fac, sh-deapoea mi-aspun (pri loc) ca unã stihii; bag tu timeljlu di-unã casã tsi s-analtsã, un om (cucot, njel, etc.) vãtãmat ca, dupã 40 di dzãli, omlu (cucotlu, njelu, etc.) s-dipunã diznou pri loc ca unã stihii
{ro: transforma pe cineva în stafie}
{fr: faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}
{en: make someone to appear as a phantom}
ex: treili nã stihiusirã (nã stizmusirã tu timeljlu di-unã casã tra s-n-aspunem dupã 40 di dzãli ca stihii)
§ stihiusit (sti-hĭu-sítŭ) adg stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusits (sti-hĭu-sítsĭ), stihiusiti/stihiusite (sti-hĭu-sí-ti) – tsi s-ari faptã si s-aspunã ca unã stihii
{ro: devenit stafie}
{fr: devenu revenant}
{en: made to appear as a phantom}
§ stihiusi-ri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) sf stihiusiri (sti-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si stihiuseashti
{ro: acţiunea de a transforma pe cineva în stafie}
{fr: action de faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}
taifã
taifã (táĭ-fã) sf tãifuri (tắĭ-furĭ) – lumi di-aproapi cu cari bãneadzã cariva (dit idyea casã, fumealji, fãlcari, etc.); ceatã di oaminj tsi s-aflã adunats tu-un loc (cu idyiul scupo, tu-unã fumealji, deavãrliga di cariva tsi lj-ari arugatã, etc.); fumealji, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plod, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: taifă, grupă, ceată}
{fr: troupe, suite, entourage}
{en: troop, troupe, staff}
ex: taifa tutã chiniseashti; multsã furi, nã taifã (ceatã, bandã) mari; tãifurli (cetili, bluchili, fumeljli) di-armãnj nu-ashteaptã; taifa-a voastrã fãtsea giumbusi mari; suntu taifi (comati, partidi); s-agudirã dauãli taifi; dusi tutã taifa-a amirãlui ta s-u lja nveasta; yini mostrul cu taifa-a lui, cu cuscrilj ncãlar, shi caftã feata s-u ncurunã; eara tu taifã sh-cãpitanlu atsel lailu
tsas
tsas (tsásŭ) vb III shi II tsãsui (tsã-súĭ), tsãseam (tsã-seámŭ), tsãsutã (tsã-sú-tã), tsasiri/tsasire (tsá-si-ri) shi tsãseari (tsã-seá-ri) – trec cu suvalnitsa unã multimi di hiri (di tramã) prit altã multimi di hiri (di urdzãturã, di usturã) tra s-fac tu-arãzboi unã pãndzã (veshtu, adimtu, pustavi, etc.);
(expr:
1: tsi s-tsasi = tsi si zburashti, tsi s-fatsi, tsi sã ndreadzi, etc.;
2: s-tsasi multu pri-aoatsi = si-anvãrteashti multu lumea pri-aoatsi, yini sh-fudzi, tut alagã)
{ro: ţese}
{fr: tisser, ourdir}
{en: weave, warp}
ex: si shtibã s-tsasã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; muljarea-aestã tsasi troarã sh-ghini; eara un arãzboi tsi tsãsea sin-gur; aclo iu tsãsea, na iu intrã n casã un mostru; bãgarã arãzboi, tsãsurã, cusurã cãmeasha cu hir ninudat; s-cãntã cãntic din tser shi s-tsasã nã pãndzã di ljin; tsãs unã chilimi tru patru litsã; tsi s-tsasi n hoarã, nu shtim
(expr: tsi shi zburashti lumea, tsi mindueashti s-facã; tsi s-fatsi n hoarã, tsi sã ndreadzi, etc.)
§ tsãsut (tsã-sútŭ) adg tsãsutã (tsã-sú-tã), tsãsuts (tsã-sútsĭ), tsãsuti/tsãsute (tsã-sú-ti) – (multimi di hiri, tramã) tsi easti tricutã cu suvalnitsa prit altã multimi di hiri (usturã); (pãndzã) tsi s-ari faptã la arãzboi
{ro: ţesut}
{fr: tissé, ourdi}
{en: woven, warped}
ex: eara tsãsutã cu buringicã; ninviscut tru cãmeasha tsãsutã di nauãli surãri
§ tsasi-ri/tsasire (tsá-si-ri) sf tsasiri (tsá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mujarea tsasi la-arãzboi; tsãseari
{ro: acţiunea de a ţese}
{fr: action de tisser, d’ourdir}
{en: action of weaving, of warping}
§ tsãseari/tsãseare (tsã-seá-ri) sf tsãseri (tsã-sérĭ) – (unã cu tsasiri)
ex: bitisish di tsãseari?
§ tsãsãtor (tsã-sã-tórŭ) adg tsãsãtoari/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri), tsãsãtori (tsã-sã-tórĭ), tsãsãtoa-ri/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri) – (omlu, muljari i bãrbat) tsi tsasi la arãzboi
{ro: ţesător}
un
un (únŭ) num, pr unã (ú-nã) – tsi va s-dzãcã 1 (ma mari di 0 sh-ma njic di 2); tsi easti singur; tsi easti protlu; singur, nã;
(expr:
1: di un un; un di un, un spri un = un cãti un, un dupã altu;
2: un; un sh-un; un la pãrintsã; un sh-tut = (i) mash un, mash unlu singur; (ii) multu gioni, nu-aflji altu ma bun, ma gioni, etc.; cariva (catiun dit tutã pareea) easti bun, aleptu, gioni, etc.;
3: pãnã di un = tuts, tuts cu-arada, un dupã-alantu;
4: unã noaptea; unã dupã prãndzu = oara unã noaptea, oara unã dupã prãndzu;
5: dã-lj unã sh-bunã = dã-lj mash unã, ma sh-atsea s-hibã bunã tra s-lj-agiungã;
6: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-minduescu dip;
7: pãnã s-dzãts unã (va si s-facã lucrul) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, pãnã s-ascuchi (va si s-facã lucrul);
8: lja pri un, dã pri-alantu = lj-aflash uidia; suntu unã soi;
9: ni unã, ni altã (ljau apofasea) = fãrã s-mi minduescu multu (ljau apofasea);
10: cu unã cu doauã = cu njits lucri)
{ro: un, o}
{fr: un, une, quelqu’un, quelqu’une}
{en: one, someone}
ex: am un njel shi unã njauã; un tsi alagã cafinedzlji; di un (di vãr) ca-aestu, firea-ti; s-lji aducã unã; cu unlu cicior mi ved tu groapã; cã unlu vedz, taha nu poati; unlu di elj fudzi; unlu (unlu di doi) fudzi, unlu (alantu) shadi; oara easti unã; a unui mostru; a unei lj-avea moartã nipãrticusha; a unei nveastã njicã nu-lj yini gionili; unlu imna… doilu eara… fur…; un hiu, nu-am altsã frats; un eara Vanghiul
(expr: gioni multu, nu-avea altu ca el); tuts aleptsã, un shi un
(expr: tuts eara aleptsã, un dupã-alantu); tuts murirã di un un
(expr: un cãti un); un spri un…
(expr: un dupã altu…) ti lja haraua; unã
(expr: oara unã) dupã prãndzu; nitsi unã (tu scriarea-a noastrã: nitsiunã) chicutã; nitsi unã nitsi dauã
(expr: dinãoarã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã unã caprã; avea un ficior sh-tut
(expr: avea mash un ficior); eara unã
(expr: eara singura) la pãrintsã; nu s-discumpãrã lishor, cu unã cu doauã (cu njits lucri); va yin, pãnã s-dzãts unã
(expr: va yin, unãshunã)
§ nã1 (nã) numf – forma shcurtã di la numiralu “unã”; tsi easti singurã (nu-ari altsã); unã, singurã
{ro: una, o}
vurcolac
vurcolac (vur-có-lacŭ) sm vurcolats (vur-có-lats) – hiintsã dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-cari bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj; hiintsã dit pãrmiti tsi laolu pistipseashti cã easti un suflit di om mortu, tsi s-toarnã tu loc shi s-aspuni la oaminj; mostru (lamnji) dit pãrmiti tsi ari truplu di nãpãrticã sh-peani cu cari-azboairã; vãrcolac, vãrculac, vurculac, vombir, vampir, lamnji; (fig: vurcolac (vur-có-lacŭ) adg vurcolacã (vur-có-la-cã), vurcolats (vur-có-lats), vurcolatsi/vurcolatse (vur-có-la-tsi) – (om) tsi easti multu-arãu (ca un vombir!); expr:
2: oclji di vurcolac = oclji nidurnjits;
3: si scoalã ca un vurcolac = si scoalã multu di tahina, tu hãryii, cu noaptea n cap)
{ro: vampir, vârcolac}
{fr: vampire; dragon}
{en: vampire; dragon}
ex: cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac, cã insush vurcolaclu eara; s-ti fats vurcolac (vombir) dupã moarti; l-aspusi nã casã di vurcolac, iu vãrã nu cãlca; eara cãtrã njadzãnoapti, oara-a vurcolaclui; Dumnidzã mi fãcu vurcolac pãnã dzua di astãndzã; nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; vurcolatsli (fig: aralili) di moashi
§ vãrcolac (vãr-có-lacŭ) sm vãrcolats (vãr-có-lats) – (unã cu vurcolac)
ex: discãlicã shi ncãlicã vãrcolaclu (vombirlu) di drac; nu cu hiljlu vrea s-bashi, ma cu vãrcolac di drac!; cãndu-l vidzu arap sh-ca vãrcolac
§ vãrculac (vãr-cu-lácŭ) sm vãrculats (vãr-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: cara lu ngruparã, nilat sh-neadrat, nyie shi s-featsi vãrculac (vombir); si sculã ca un vãrculac
(expr: cu noaptea n cap); ma-l vidzu ahãt lai, cu oclji di vãrculac, cu ungljili nitãljati, fudzi shi s-ascumsi tu grãdinã
§ vurculac (vur-cu-lácŭ) sm vurculats (vur-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: plãscãni un vurculac (vombir)
zmeu1
zmeu1 (zméŭ) sm zmei (zméĭ) – hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; stihiu, lamnji, lami, mostru; (fig: zmeu = (i) (tinir) multu gioni; (ii) (cal) tsi-azboairã multu-agonja)
{ro: zmeu, balaur}
{fr: dragon fabuleux}
{en: dragon}
ex: maea nã spunea pirmiti cu zmei; na-l zmeulu (stihiulu) azbuirãtor; acãtsats-nji caljlji zmei (fig: gionj ca zmeilji); easti un zmeu (fig: multu gioni) ficiorlu aestu; un cal, ca un zmeu (tsi-azboairã multu-agonja)