{ro: avea greaţă (de mâncare multă); (se) sătura}
{fr: avoir des nausées ou étouffer aprés un gros repas; saturer}
{en: eat more than necessary; feel nauseous, have difficulty breathing after a big meal}
ex: mãcarea grasã anguseadzã; mash di unã lj-angusã (lj-yini greatsã), cã nu-ari pradz sã-sh acumpãrã cãti tsiva

§ angusat (an-gu-sátŭ) adg angu-satã (an-gu-sá-tã), angusats (an-gu-sátsĭ), angusati/angusate (an-gu-sá-ti) – tsi easti nãfãtit; tsi-lj yini ca greatsã; cari mizi adilji di multã mãcari; ngusat, angusit, sãturat, fãnãtit, nãfãtit, prãstãnit, pristãnisit
{ro: căruia-i vine greaţă de la multă mâncare, săturat peste măsură}
{fr: qui a des nausées aprés un gros repas; rassasié outre mesure; étouffé}
{en: who feels nauseous or breathless after a big meal; who has overeaten}

§ angusari/angusare (an-gu-sá-ri) sf angusãri (an-gu-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguseadzã; ngusari, angusiri, sãturari, fãnãtiri, nãfãtiri, prãstãniri, pristãnisiri
{ro: acţiunea de a avea greaţă după multă mâncare; de a (se) sătura; saturaţie}
{fr: action d’avoir des nausées aprés un gros repas; de se rassasier; satiété jusqu’au dégoût}
{en: action of feeling nauseous, of eating too much; of being breathless after a big meal}

§ ngusedz (ngu-sédzŭ) (mi) vb I ngusai (ngu-sáĭ), ngusam (ngu-sámŭ), ngusatã (ngu-sá-tã), ngusari/ngusare (ngu-sá-ri) – (unã cu angusedz)
ex: ti nguseadzã (ti fatsi s-tsã yinã-agnos di-ahãtã mãcari)

§ ngusat (ngu-sátŭ) adg ngusatã (ngu-sá-tã), ngusats (ngu-sátsĭ), ngusati/ngusate (ngu-sá-ti) – (unã cu angusat)

§ ngusari/ngusare (ngu-sá-ri) sf ngusãri (ngu-sắrĭ) – (unã cu angusari)

§ ngusescu (ngu-sés-cu) (mi) vb IV ngusii (ngu-síĭ), nguseam (ngu-seámŭ), ngusitã (ngu-sí-tã), ngusi-ri/ngusire (ngu-sí-ri) – (unã cu angusedz)
ex: putsãnã carni mãcãm shi nã ngusi (nã nãfãti); shi dultsenjli ti ngusescu (ti fac s-tsã yinã greatsã, agnos cãndu mãts multu di eali)

§ ngusit (ngu-sítŭ) adg ngusitã (ngu-sí-tã), ngusits (ngu-sítsĭ), ngusiti/ngusite (ngu-sí-ti) – (unã cu angusat)
ex: nj-easti stumahlu ngusit (nãfãtit, para-mplin), nu nj-aproachi tsiva

§ ngusiri/ngusire (ngu-sí-ri) sf ngusiri (ngu-sírĭ) – (unã cu angusari)

{en: flatterer, deceitful}

§ colac (cólac) adg colacã (có-la-cã), colats (có-latsĭ), colatsi/colatse (có-la-tsi) – (unã cu culãchipsitor)
ex: easti om colac (culãchipsitor)

{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) sf dãngusiri (dãn-gu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; durdurdiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldora}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ dãngãnescu (dãn-gã-nés-cu) vb IV dãngãnii (dãn-gã-níĭ), dãngãneam (dãn-gã-neámŭ), dãngãnitã (dãn-gã-ní-tã), dãngãni-ri/dãngãnire (dãn-gã-ní-ri) – crep (plãscãnescu) di umplearea tsi nj-u fac (di dãnga tsi hiu); l-fac s-creapã un lucru cu un vrondu sec sh-cu cumãts tsi-ansar dit el cu puteari; zdãngãnescu, crep, plãscãnescu, cãrtsãnescu, crãtsãnescu; (fig: dãngãnescu = (i): fac un vrondu (ca atsel faptu di-un lucru tsi plãscãneashti) cãndu dau unã bishinã, cãndu-l zdupunescu pri cariva di padi, cãndu bat pãlnjili, etc.; (ii) crep (plãscãnescu) di taxirãtsli tsi-nj cad pri cap)
{ro: plezni, crăpa}
{fr: craquer; claquer; crever}
{en: crack, clap, burst}
ex: plãscãnea sh-dãngãnea; cãndu vidzurã shi giuneatsa aestã, lã vinji s-dãngãneascã (fig: s-creapã, s-plãscãneascã) tu cheali; va dãngãnescu (fig: va crep) di inati

§ dãngãnit (dãn-gã-nítŭ) adg dãngãnitã (dãn-gã-ní-tã), dãngãnits (dãn-gã-nítsĭ), dãngãniti/dãngãnite (dãn-gã-ní-ti) – tsi ari cripatã (plãscãnitã) cu vrondu; zdãngãnit, cripat, plãscãnit, cãrtsãnit, crãtsãnit
{ro: pleznit, crăpat}
{fr: craqué; claqué; crevé}
{en: cracked, claped, burst}

§ dãngãniri/dãngãnire (dãn-gã-ní-ri) sf dãngãniri (dãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva dãngãneashti; zdãngãniri, cripari, plãscãniri, cãrtsãniri, crãtsãniri
{ro: acţiunea de a plezni, de a crăpa; pleznire, crăpare}
{fr: action de craquer; de claquer; de crever}
{en: action of cracking, of clapping, of bursting}

§ zdãngãnescu (zdãn-gã-nés-cu) vb IV zdãngãnii (zdãn-gã-níĭ), zdãngãneam (zdãn-gã-neámŭ), zdãngãnitã (zdãn-gã-ní-tã), zdãngãniri/zdãngãnire (zdãn-gã-ní-ri) – (unã cu dãngãnescu)
ex: cãt nu zdãngãni
(expr: cripã, plãscãni) di cripari; nj-u fricã s-nu zdãngãneshti vãrã cãrtsãnoasã
(expr: s-nu cãrtsãneshti, s-nu-aruts cu vrondu unã bishinã); cari da di zdãngãneashti unã, di fac naparti cãprili

§ zdãngãnit (zdãn-gã-nítŭ) adg zdãngãnitã (zdãn-gã-ní-tã), zdãngãnits (zdãn-gã-nítsĭ), zdãngãniti/zdãngãnite (zdãn-gã-ní-ti) – (unã cu dãngãnit)

§ zdãngãniri/zdãngãnire (zdãn-gã-ní-ri) sf zdãngãniri (zdãn-gã-nírĭ) – (unã cu dãngãniri)

ex: alag zdurdit (burdal) ca un ficior; api zdurditi (tsi-ansar ca burdãlipsiti, durduri, ansãritoari, agiucãtoari) tsi dipun dit pishtirei

§ ndurduredz (ndur-du-rédzŭ) (mi) vb I ndurdurai (ndur-du-ráĭ), ndurduram (ndur-du-rámŭ), ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurari/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) – mi ngrosh sh-mi fac niheamã ca arucutos tu trup; nu para stau tu-un loc sh-ansar deavãrliga tut chirolu ca burdal; ngrosh; zburdãlipsescu
{ro: (se) îngroşa, rotunji}
{fr: grossir, arrondir}
{en: enlarge, grow bigger, become plump}
ex: di cãndu-l vidzui aoa sh-un mes, si ndurdurã (si ngrushe) niheamã

§ ndurdurat (ndur-du-rátŭ) adg ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurats (ndur-du-rátsĭ), ndurdurati/ndurdurate (ndur-du-rá-ti) – tsi s-ari ngrushatã niheamã; tsi featsi truplu cama-arucutos; ngrushat, zburdãlipsit
{ro: îngroşat, rotunjit}
{fr: grossi, arrondi}
{en: enlarged, grown bigger}

§ ndurdura-ri/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) sf ndurdurãri (ndur-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ndurdureadzã
{ro: acţiunea de a (se) îngroşa, de a (se) rotunji}
{fr: action de grossir, de s’arrondir}
{en: action of enlarging, of growing bigger, of becoming plump}

ex: nu-ari mplinitã (nu-ari umplutã, nu-ari ncljisã, nu bitisirã, nu s-featsitã ninga) nauã anj di-anda muri; si mplini (bitisi) tsi-avea trã dari

§ mplinit (mpli-nítŭ) adg mplinitã (mpli-ní-tã), mplinits (mpli-nítsĭ), mplini-ti/mplinite (mpli-ní-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin; tsi s-ari bitisitã; tsi s-ari umplutã; burit, mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, axit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: fini, accompli}
{en: finished, completed}
ex: nu suntu ghini mplinits (bitisits, umpluts)

§ mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) sf mpliniri (mpli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si mplineashti; buriri, mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, axiri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminare, împlinire}
{fr: action de finir, d’accomplir}
{en: action of finishing, of completing}

§ nimplinit (nim-pli-nítŭ) adg nimplinitã (nim-pli-ní-tã), nimplinits (nim-pli-nítsĭ), nimpliniti/nimplinite (nim-pli-ní-ti) – tsi nu easti mplinit; tsi nu s-ari bitisitã; tsi nu s-ari umplutã; niburit, nimburit, nibitisit
{ro: neterminat, neîmplinit}
{fr: qui n’est pas fini, qui n’est pas accompli}
{en: unfinished, uncompleted}
ex: nãscu nimplinit (nibitisit, niishit) anlu; s-nãscu nimplinit

§ nimpliniri/nim-plinire (nim-pli-ní-ri) sf nimpliniri (nim-pli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu si mplineashti; niburiri, nimburiri, nibitisiri
{ro: acţiunea de a nu termina, de a nu împlini; neterminare, neîmplinire}
{fr: action de ne pas finir, de ne pas accomplir}
{en: action of not finishing, of not completing}

{ro: (ochiul) împăienjenit}
{fr: voilé (yeux)}
{en: grown hazy (eyes)}
ex: cu ocljilj pãnjisits (ca zãvunsits di-unã pãndzinã) di lãcrinj

§ pãnjisiri2/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) sf pãnjisiri (pã-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ocljilj a unui lj-acatsã ca pãndzinã; pãngusiri
{ro: acţiunea de a i se împăienjeni ochii; împăienjenirea (ochilor)}
{fr: action d’avoir les yeux voilés}
{en: action of growing hazy (eyes)}

§ pãngusescu (pãn-gu-sés-cu) vb IV pãngusii (pãn-gu-síĭ), pãnguseam (pãn-gu-seámŭ), pãngusitã (pãn-gu-sí-tã), pãngusiri/pãngusire (pãn-gu-sí-ri) – (unã cu pãnjisescu2)

§ pãngusit (pãn-gu-sítŭ) adg pãngusitã (pãn-gu-sí-tã), pãngusits (pãn-gu-sítsĭ), pãngusiti/pãngusite (pãn-gu-sí-ti) – (unã cu pãnjisit2)
ex: stãtea cu ocljilj pãngusits

§ pãngusi-ri/pãngusire (pãn-gu-sí-ri) sf pãngusiri (pãn-gu-sírĭ) – (unã cu pãnjisiri2)