{fr: allé, conduit}
{en: gone, led}
ex: easti dus (vgat) la cãshari; featili eara-lã dusi (vgati) tri leamni uscati; din tser cãndu soarili easti dus (fig: faptu afan, ascãpitat); cãndu va s-hii dus (fig: mortu); cãndu vai him dush (fig: mortsã); vrearea-i dusã (fig: moartã, vgatã, chirutã); easti dus, lo calea mari
(expr: easti chirut)

§ dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) sf dutsiri (dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dutsi tsiva i s-dutsi iuva; njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, njishcari, vgari, alãgari, litiri, nchisiri (s-fugã), plicari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) duce, de a conduce; ducere, conducere}
{fr: action d’aller, de conduire}
{en: action of going, of leading}
ex: sh-tu dutsiri sh-tu viniri nã adunãm

§ dutseari/dutseare (du-tseá-ri) sf dutseri (du-tsérĭ) – (unã cu dutsiri)

§ nidus (ni-dúsŭ) adg nidusã (ni-dú-sã), nidush (ni-dúshĭ), nidusi/niduse (ni-dú-si) – tsi nu s-ari dusã; tsi nu easti dus
{ro: nedus}
{fr: qui n’est pas parti ou allé}
{en: who is not gone}
ex: s-armãnã nidush (nivgats) tu Turchii

§ nidutsiri/nidutsire (ni-dú-tsi-ri) sf nidutsiri (ni-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-dutsi
{ro: acţiunea de a nu (se) duce}
{fr: action de ne pas partir, de ne pas aller}
{en: action of not going}

§ nidutseari/nidutseare (ni-du-tseá-ri) sf nidutseri (ni-du-tsérĭ) – (unã cu nidutsiri)

§ ducã (dú-cã) sf fãrã pl – atsea tsi fatsi omlu cãndu s-dutsi iuva; tucã, fugã, dutseari, dutsiri, ducãturã, fudziri, vdziri, vgari, njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, alãgari, nchisiri (si s-ducã iuva), etc.
{ro: plecare}
{fr: aller, départ}
{en: start, going, departure}
ex: tu ducã (dutseari), patru ori feci; nã ducã (unã dutseari, nidzeari) la fratslji dit Grãtsii; cu duca (dutsearea) a lor aclotsi sã mbunarã; cã duca (vdzirea) lã-i ambarã; di ducã (di nidzeari) nu trapsi mãnã; cu duca si-lj ljau suflitlu; duca aestã tu mesea a earnãljei va s-hibã hatalii; tu ducã earam deadun

§ tucã1 (tú-cã) sf fãrã pl – (unã cu ducã)
ex: trã tucã (ducã) ded ahãntu

§ ducãturã (du-cã-tú-rã) sf ducãturi (du-cã-túrĭ) – (unã cu ducã)

{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}
{fr: action de ne pas bouger, de ne pas mouvoir; immobilité}
{en: action of not moving; immobility}

§ amin1 (a-mínŭ) (mi) vb I aminai (a-mi-náĭ), aminam (a-mi-námŭ), aminatã (a-mi-ná-tã), aminari/aminare (a-mi-ná-ri) –
1: fac tsiva si s-minã cu puteari sh-multu agonja tra s-agiungã iuva icã s-lu-agudescu pri cariva; aruc cãtrã iuva i cariva un lucru (cheatrã, curshuni, mer, etc.); mi hiumusescu (mi-aruc) pri cariva;
2: fac un gugosh s-easã cu puteari dit tufechi;
3: mi duc cu cariva (tra s-lj-aspun calea, etc.); duc (pitrec) unã parei di oaminj tra s-agiungã iuva; aruncu, aruc, ruc, aric, astrag, tufichisescu;
(expr:
1: lj-amin unã (tufechea, unã pliscutã) = (i) trag cu tufechea; (ii) lj-dau unã pliscutã)
{ro: arunca; trage (cu arma de foc); conduce}
{fr: jeter, lancer; tirer, décharger (fusil); conduire}
{en: throw; discharge (gun); lead (somebody)}
ex: aminã (arcã) merlu sh-lu-agudi n cap; s-lu-aminã (s-lu-agudeascã) nãs cu 99 di chetri; aminã cu unã cheatrã mari; cu tufechea tra s-aminã?; Ianina lj-aminarã (lj-dusirã); lj-aminai
(expr: lj-ded) unã flascutã; lj-aminai unã
(expr: lj-ded unã pliscutã); aminai unã tufechi; aminã cu pishtolea; s-lj-u-aminã
(expr: s-lu tufichiseascã)

§ aminat (a-mi-nátŭ) adg aminatã (a-mi-ná-tã), aminats (a-mi-nátsĭ), aminati/aminate (a-mi-ná-ti) – tsi easti faptu si s-minã cu puteari tra s-agiungã iuva i s-agudeascã tsiva; tsi easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi easti arcat dit tufechi; tsi easti dus iuva; aruncat, arucat, arcat, rucat, aricat, astraptu, tufichisit
{ro: aruncat; tras (cu arma de foc); condus}
{fr: jeté, lancé; tiré, déchargé; conduit}
{en: thrown; discharged (gun); lead (by somebody)}
ex: aestu fãndãc easti-aminat, tr-atsea easti plãsat

§ aminari/aminare (a-mi-ná-ri) sf aminãri (a-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti aminat; aruncari, arcari, rucari, aricari, astradziri, astrãdzeari, tufichisiri; dutseari
{ro: acţiunea de a a arunca; de a trage (cu arma de foc); de a conduce; aruncare; tragere, conducere}
{fr: action de jeter, de lancer; de tirer, de décharger; de conduire}
{en: action of throwing; of discharging (gun); of leading (somebody)}
ex: tufechea, cu unã aminari

§ neaminat (nea-mi-nátŭ) adg neaminatã (nea-mi-ná-tã), neaminats (nea-mi-nátsĭ), neamina-ti/neaminate (nea-mi-ná-ti) – tsi nu easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi nu easti aminat dit tufechi; nearcat, neastraptu, nitufichisit
{ro: nearuncat; care nu a fost tras (cu arma de foc)}
{fr: qui n’a pas été jeté; qui n’a pas été déchargé}
{en: that has not been thrown; has not been discharged (gun)}
ex: armili a noastri, di anj suntu neaminati (nitufichisiti); aflarã fushechi neaminati (tsi nu furã aminati)

§ neaminari/neaminare (nea-mi-ná-ri) sf neaminãri (nea-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti aminat; nearcari, neastradziri, neastrãdzeari, nitufichisiri
{ro: acţiunea de a a nu arunca; de a nu trage (cu arma de foc)}
{fr: action de ne pas jeter, de ne pas lancer; de ne pas décharger}
{en: action of not throwing; of not discharging (gun)}

§ mãn1 (mắnŭ) vb I mãnai (mã-náĭ), mãnam (mã-námŭ), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – fac s-minã (tsiva i cariva) cãtrã un loc; imnu n frãmti; min, duc, nicuchirsescu, cumãndãrsescu
{ro: mâna, conduce}
{fr: conduire, mener}
{en: conduct, lead, drive}
ex: nã mãnã (nã dusi pit cãrãri nishtiuti di pulj di om; mãnã (dusi) calu pristi tut; nu shtii s-mãnã

§ mãnat1 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãna-ti/mãnate (mã-ná-ti) – tsi easti minat cãtrã iuva; tsi easti dus; minat, dus, nicuchirsit, cumãndãrsit
{ro: mânat, condus}
{fr: conduit, mené}
{en: conducted, lead, driven}
ex: oili suntu mãnati (dusi, arãiti) tu padea-a noastrã; mãnati (nicuchirsiti) suntu tuti-ayinjli

§ mãnari4/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãnã tsiva; minari, dutseari, nicuchirsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a mâna, de a conduce}
{fr: action de conduire, de mener}
{en: action of conducting, of leading, of driving}
ex: mãnarea (nicuchirsirea) a ayinjlor adusi estan mari zãrari

§ njadziri/nja-dzire (njĭá-dzi-ri) sf njadziri (njĭá-dzirĭ) – (unã cu njardziri)

§ njidzeari/njidzeare (nji-dzeá-ri) sf njidzeri (nji-dzérĭ) – (unã cu njardziri)

§ nergu (nér-gu) vb III shi II nershu (nér-shĭu), nir-dzeam (nir-dzeámŭ), nearsã (neár-sã), neardziri/neardzire (neár-dzi-ri) shi nirdzeari/nirdzeare (nir-dzeá-ri) – (unã cu njergu)

§ nersu (nér-su) adg nearsã (neár-sã), nershi (nér-shi), nearsi/nearse (neár-si) – (unã cu njersu)

§ neardziri/neardzire (neár-dzi-ri) sf neardziri (neár-dzirĭ) – (unã cu njardziri)

§ nirdzeari/nirdzeare (nir-dzeá-ri) sf nirdzeri (nir-dzérĭ) – (unã cu njardziri)

§ neg (négŭ) vb III shi II nesh (néshĭŭ), neam (neámŭ), neasã (neá-sã), neadziri/neadzire (neá-dzi-ri) shi nidzeari/nidzeare (nji-dzeá-ri) – (unã cu njergu)

§ nes (nésŭ) adg neasã (neá-sã), nesh (néshĭ), neasi/nease (neá-si) – (unã cu njersu)

§ neadziri/neadzire (neá-dzi-ri) sf neadziri (neá-dzirĭ) – (unã cu njardziri)

§ nidzeari/nidzeare (ni-dzeá-ri) sf nidzeri (ni-dzérĭ) – (unã cu njardziri)