|
|
nsãturari/nsãturare
nsãturari/nsãturare (nsã-tu-rá-ri) sf – vedz tu satur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: saturnsãturat
nsãturat (nsã-tu-rátŭ) adg – vedz tu satur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: saturnsatur
nsatur (nsáturŭ) (mi) vb I – vedz tu satur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: saturpingu1
pingu1 (píngu) vb III shi II pimshu (pím-shĭu), pindzeam (pin-dzeámĭ), pimtu (pím-tu), pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) shi pindzea-ri/pindzeare (pin-dzeá-ri) – l-fac pri cariva si s-minã ma diparti, di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, etc.); lj-bag zori a unui, lu-anãngãsãescu tra s-facã tsiva (sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.); avin caljlji s-imnã ma-agonja; mi-alumtu cu altsã, cu truplu sh-cu coatili, tra s-pot s-intru iuva;
(expr: pingu oahti = fac mari copus, lucredz greu tra s-nj-amintu pãnea)
{ro: împinge}
{fr: pousser}
{en: push}
ex: mi pindzi nclo ascumtu dor; s-nu ti pingã draclu; pindzi aushlu, pindzi moasha cu anumirli; ãl pindzea mira-atsea laea-a lui s-easã di hoarã nafoarã; s-anciuparã shi, pindzi un, pindzi alantu, mintirã tutã adunarea; s-pindzearit cama nuntru; dzã-lj, o dado! sh-a-aishtui, cã-nj mi pimsi di-nj cãdzui; pindzi usha s-nu vã veadã tsiniva; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini; sh-lo mintea la cicioari shi pindzi oahti
(expr: fatsi un copus mari), arsari vãljuri
§ pimtu (pím-tu) adg pimtã (pím-tã), pimtsã (pím-tsã), pimti/pimte (pím-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori si s-minã ma nclo di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.)
{ro: împins}
{fr: poussé}
{en: pushed}
ex: cãravea di vimtu cãndu-i pimtã; pimtu sh-azgunjit cum eara, Dumnidzã-l vidzu sh-tora agiumsi om
§ pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) sf pindziri (pín-dzirĭ) – atsea tsi s-fasi cãndu cariva pindzi i easti pimtu
{ro: acţiunea de a împinge}
{fr: action de pousser}
{en: action of pushing}
ex: cara-lj da unã pindziri, u-arucã pãnã tu buriclu di cireap
§ pindzeari/pindzeare (pin-dzeá-ri) sf pindzeri (pin-dzérĭ) – (unã cu pindziri)
ex: lj-da a maljlui unã pindzeari tu arãu
§ pingu2 (píngu) sn pinguti/pingute (pín-gu-ti) – pindzearea tsi lj-u da cariva a unui; pingur, pindzur, pindziri, pindzeari
{ro: împinsătură, brânci}
{fr: poussée, poussade, bousculade}
satur
satur (sá-turŭ) (mi) vb I sãturai (sã-tu-ráĭ), sãturam (sã-tu-rámŭ), sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) – mãc (i fac un lucru) ahãt cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata nj-easti foami icã nu mata voi s-lu fac lucrul); tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, pristinisescu, pristãnisescu, prãstãnescu, pristãnescu
{ro: (se) sătura}
{fr: (se) rassassier}
{en: satiate}
ex: mi sãturai (avui cãt ãnj lipsea) di tuti; ãlj coapsi somnul di-l sãturã; sãturã dunjaea cu avearea-a lui; si stai s-mutreshti shi s-nu ti saturi!; cu nica doi oclji s-u mutrescu shi s-nu mi satur!; mãcã ahãtã mãcari, ahãt curundu shi tut nu-s saturã; s-avearim ninga vãrã ndoi, poati vrea mi satur; nu mi sãturam di nostimã tsi eara; nu-l sãtura di giucari; mãca shi nu-s sãtura shi tut s-mãcã cãfta; s-bãsharã, s-bãsharã shi nu s-sãtura; nu si sãtura di bãshari
§ sãturat (sã-tu-rátŭ) adg sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturats (sã-tu-rátsĭ), sãturati/sãturate (sã-tu-rá-ti) – mãcat (i faptu un lucru) cãt lipseashti; tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, pristinisit, pristãnisit, prãstãnit, pristãnit
{ro: săturat}
{fr: rassassié}
{en: satiated}
ex: cum zborlu yini: sh-oili-oi sh-luplu sãturat; sãturat di banã, ncljisi ocljilj
§ sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) sf sãturãri (sã-tu-rắrĭ) – mãcari (i fãtseari un lucru) cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata ari omlu foami, i nu mata ari-ananghi s-lu facã lucrul); tipuriri, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, pristinisiri, pristãnisiri, prãstãniri, pristãniri
{ro: acţiunea de a (se) sătura; săturare}
{fr: action de (se) rassassier}
{en: action of satiating}
ex: gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã
§ nisãturat (ni-sã-tu-rátŭ) adg nisãturatã (ni-sã-tu-rá-tã), nisãturats (ni-sã-tu-rátsĭ), nisãturati/nisãturate (ni-sã-tu-rá-ti) – cari nu easti sãturat
{ro: nesăturat}
{fr: qui n’est pas rassassié; insatiable}
{en: who is not satiated; insatiated, insatiable}
ex: multi ori armãnea nisãturats, tra s-bagã tsiva tu oalã
stringu
stringu (strín-gu) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzea-ri/strindzeare (strin-dzeá-ri) – trag vãrtos di dauãli capiti, unã cioarã (spangu, funi, curauã, etc.) tsi s-aflã bãgatã deavãrliga di-un lucru (cioara di la pãputsã, curaua di mesi, etc.) faptã i nifaptã nod; ncljid vãrtos un lucru deavãrliga di-un altu lucru (mãna deavãrliga di-unã altã mãnã, bratsãli deavãrliga-a unui om vrut, dzeaditli cãndu s-acatsã di-un lucru, etc.); (fig:
1: mi stringu = mi fac multu shcljinciu, mi shcljinciuescu;
2: mi stringu (dupã cariva) = alag, mi duc iurushi dupã cariva;
3: lu stringu (s-facã tsiva) = ãlj bag zori, l-pingu, l-sãlnãescu, ãlj bag sula n coasti; expr:
4: nj-stringu inima cu dintsãlj = nj-fac gãireti, nj-ljau curailu, nj-ljau inima tu dintsã;
5: strindzi-ti draclu = zbor tsi va s-aspunã cãt agonja poati s-alagã cariva, agonja cum poati s-alagã mash draclu!;
6: hiu stres = (i) hiu strimturat; (ii) hiu scljinciu)
{ro: strânge, îmbrăţişa, forţa, obliga, constrânge, deveni zgârcit}
{fr: serrer, étreindre; tendre; faire des efforts; contreindre; devenir avare}
{en: tighten, embrace, hug; stretch; force; become avaricious (miserly, stingy)}
ex: si strimsi cu curaua (sh-trapsi curaua vãrtos di mesi) di mizi adilja; nu-apucã sã stringã dzeaditli; sã sh-u stringã mbratsã (mbrãtsiteadzã vãrtos); lu strimsi (mbrãtsitã, adunã) la sinlu-a ljei; leagã-l shi strindzi-l vãrtos; mi stringu curdeljili; nã streasim (fig: alãgãm ampatrulea) s-agiundzem domnjilj; si strimsirã sh-elj tu-apalã (fig: nchisirã s-alagã iurushi) tra s-lj-agiungã; fudzi feata cu ficiorlu, strindzi-ti draclu
(expr: sh-alagã draclu!); lu streasirã dip nãs (fig: (i) apãrnjirã s-alagã iurushi dupã nãs; icã (ii) lj-bãgarã multã zori); lu strimshu (fig: lj-bãgai zori, lj-bãgai sula n coasti) s-aspunã cai li ari furatã shi cai li ari ascumtã; cara u streasi (fig: cara-lj bãgã zori) multu foamea; streasi un frig shi un dzer (fig: s-alãsã unã arcoari) di s-alichea mãna di her; lu streasi (fig: lj-bãgã zori, l-sãlnui) cãroarea; amirãlu lji streasi (fig: lã bãgã zori, lã bãgã sula n coasti, lj-pimsi) picurarlji s-aspunã alihea; mi stresh ahãt multu (fig: avui ahãtã zori, cilãstisii ahãt), cã vrea nj-ansarã ocljilj; multu si streasi (fig: s-featsi multu shcljinciu): cã nitsi pãni nu mãca; strãndzi-ts inima cu dintsãlj
(expr: fã-ts gãireti, lja curai, lja-ts inima tu dintsã)
§ streg (strégŭ) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzeari/strindzeare (strin-dzeá-ri) – (unã cu stringu)