|
|
nior
nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo
§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului
§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)
§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)
§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser
§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã
§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz
penurã
penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui
§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu
§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)
§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)
§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}
§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)
§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji
pinurat
pinurat (pi-nu-rátŭ) adg – vedz tu penurã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: penurãvãrcuseashti
vãrcuseashti (vãr-cu-seásh-ti) vb unipirs (pirs 3-a) vãrcusi (vãr-cu-sí), vãrcusea (vãr-cu-seá), vãrcusitã (vãr-cu-sí-tã), vãrcusi-ri/vãrcusire (vãr-cu-sí-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori (s-alãceashti); niureadzã, nuoreadzã, nureadzã
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
§ vãrcusit2 (vãr-cu-sítŭ) adg vãrcusitã (vãr-cu-sí-tã), vãrcusits (vãr-cu-sítsĭ), vãrcusiti/vãrcusite (vãr-cu-sí-ti) – (tserlu) acupirit (alãcit) di niori; alãcit, niurat, nuorat, nurat
{ro: înnnorat}
{fr: couvert de nuages, nuageux}
{en: cloudy, darkened with clouds}
§ vãrcusiri2/vãrcusire (vãr-cu-sí-ri) sf vãrcusiri (vãr-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu niureadzã tserlu; acupirirea-a tserlui cu niori; alãciri, nuorari, nurari
{ro: acţiunea de a se înnora}
{fr: action de se couvrir de nuages}
{en: action of clouding, of the sky darkening with clouds}
§ vurcuseashti (vur-cu-seásh-ti) vb unipirs vurcusi (vur-cu-sí), vurcusea (vur-cu-seá), vurcusitã (vur-cu-sí-tã), vurcusiri/vurcusire (vur-cu-sí-ri) – (unã cu vãrcuseashti)
§ vurcusit2 (vur-cu-sítŭ) adg vurcusitã (vur-cu-sí-tã), vurcusits (vur-cu-sítsĭ), vurcusiti/vurcusite (vur-cu-sí-ti) – (unã cu vãrcusit2)
§ vurcusiri2/vurcusire (vur-cu-sí-ri) sf vurcusiri (vur-cu-sírĭ) – (unã cu vãrcusiri2)