|
|
pionel
pionel (pi-o-nélŭ) sm – vedz tu piunar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: piunarpiunar
piunar (pi-u-nárŭ) sm, sf piunarã (pi-u-ná-rã), piunari (pi-u-nárĭ), piunari/piunare (pi-u-ná-ri) – pulj di casã tsi s-tsãni ti mushiteatsã, cã mascurlu ari peani mãri multu mushati, cu hromi yii, lutsiti, albastri-verdzã sh-unã coadã cu cari s-cãmãruseashti cãndu u disfatsi ca unã avritsã; tsi easti mushat sh-livendu; pionel, pãun, paun; (fig: piunar = gioni mushat sh-livendu, ca un piunar)
{ro: păun}
{fr: paon}
{en: peacock}
ex: un pulj ca piunarlu; piunarlu sh-treatsi, peanili shi ndreadzi; un piunar (fig: gioni) livendu
§ pionel (pi-o-nélŭ) sm pionelj (pi-o-néljĭ) – (unã cu piunar)
ex: gioacã pionelu (piunarlu, pãunlu) tu livãdzli verdzã
§ pãun (pã-únŭ) sm pãunj (pã-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: nunjlji s-umflã ca pãunjlji
§ paun (pa-únŭ) sm paunj (pa-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: paunlu ari coadã mushatã