|
|
afin
afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}
§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}
§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)
§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi
bademi/bademe
bademi/bademe (ba-dé-mi) sf badenj (ba-dénjĭ) – poamã faptã di-amigdal, un pom shcurtu tsi creashti tu locurli caldi (ca-atseali dit Grãtsii i Turchii), cu frãndzi uvali (ca oulu tu videari), lundzi shi strimti, cu lilici albi-trandafilii shi poami cu oasili tsi s-mãcã ca nutsli; oasa dit poama-a migdalui tsi s-mãcã (sh-ari un gustu ca di nucã); baemi, migdalã, amigdalã
{ro: migdală}
{fr: amande}
{en: almond}
§ baemi/baeme (ba-ĭé-mi) sf baenj (ba-ĭénjĭ) – (unã cu bademi)
bobã
bobã (bó-bã) sf bobi/bobe (bó-bi) – numã tsi s-da a fructului cãn-du omlu zburashti cu-un njic cilimean; fructu, frutã, frut, yimishi, pom, poamã, curnutseauã
{ro: fruct (în limbajul copilaşilor)}
{fr: fruit (dans le language des petits enfants)}
{en: fruit (in le little children’s language)}
ex: lj-deadi bobi (poami) shi giucãreali
cãpshunã
cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)
§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)
§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico
carni/carne
carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)
§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?
§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
carpo
carpo (car-pó) sm fãrã pl – numã tsi s-da di-aradã ti tuti yimishili di ponj shi zãrzãvãts, ti birichetea-a lor; frut, poamã, yimishi, etc.
{ro: rod}
{fr: fruit}
{en: fruit, harvest}
crud
crud (crúdŭ) adg crudã (crú-dã), crudz (crúdzĭ), crudi/crude (crú-di) –
1: mãcari (carni, zãrzãvãts, etc.) tsi nu easti coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); mãcari tsi nu easti ghini coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); nicoptu, nihertu, nipãrjilit, etc.;
2: (poamã, zãrzãvati, etc.) tsi nu s-ari asitã (coaptã, faptã) ninga, tsi easti nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.;
3: tsi easti moali, tinir (ficior), nicriscut ninga;
4: (om) arãu, tsi nu-ari njilã, tsi lu-ariseashti s-mundueascã, s-vãsãnipseascã lumea;
(expr:
1: (muljarea) lu-arucã crud (njiclu) = lu scoati mortu (lu-arucã mortu) njiclu dit pãnticã, cã nu va, i cã nu poati s-lu poartã ninga, tra s-lu-amintã yiu;
2: talj sh-crudi sh-coapti = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.)
{ro: crud, necopt (fruct, legumă, mâncare), nefiert; moale, tânăr, necrescut încă; crud (la inimă)}
{fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mûr, cru; tendre, jeune; cruel}
{en: raw, uncooked; green, not ripened yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel}
ex: pãnea u scoasim crudã (nicoaptã) dit cireap; nu voi s-lu-arucã crud (s-lu chearã, s-lu-arucã, s-lu-astrãcheascã njiclu); gortsãli tsi-adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); mãcai merlu cum eara crud (nifaptu), tra s-nu lu-aruc; ficiorlu nu fatsi trã n cãrvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu facã lucrul); tu cruda (blãstimata, ninjilãoasa) oarã tsi suflitu-nj isha
curnutseauã
curnutseauã (cur-nu-tseá-ŭã) sf curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; yimishi, pom, poamã, fructu, frutã, frut, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: nu da curnãtseali (fructi)
frangã
frangã (frán-gã) sf frandzi/frandze (frán-dzi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc sh-dit cari es arãdãtsinj, cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjuriz-mã mushatã, aroshi, arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã, gljurã;
(expr: s-featsi ca franga (la fatsã) = arushi multu la fatsã)
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
§ afrangã (a-frán-gã) sf afrandzi/afrandze (a-frán-dzi) – (unã cu frangã)
ex: njirdzeam trã afrandzi (s-adunãm afrandzi); eara ca unã afrangã
(expr: aroshi la fatsã ca unã afrangã)
§ afrandzã (a-frán-dzã) sf afrandzã (a-frán-dzã) – (unã cu frangã)
§ frandzã (frán-dzã) sf frandzã (frán-dzã) – (unã cu frangã)
§ frandzu (frán-dzu) sn frandzi/frandze (frán-dzi) – (unã cu frangã)
fructu
fructu (frúc-tu) sn fructi/fructe (frúc-ti) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; frutã, frut, yimishi, curnutseauã, pom, poamã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
§ frutã (frú-tã) sf fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)
§ frut (frútŭ) sn fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)