|
|
ndzari1/ndzare
ndzari1/ndzare (ndzá-ri) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu creapã dzua shi nchi-seashti prota si s-veadã lunjina; andzari, ndzãrimi, adoarã, adoara, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: (în) zori} {fr (à l’)aube}
{en: dawn}
ex: vinjitã tu ndzari (cãndu cripa dzua); di andzarea-a ndzariljei; di cu ndzari; dimineatsa si sculã di ndzari (tu hãryii); di-andzari pãnã seara ãl videai mash cu tufechea tu mãnã; seara yinea luplu di her di nfãrmãca shi ndzari (tu hãryii) li-aspila la-avinari; di ndzari (dit hãryii) pãnã n prãndzul mari
§ dzari1/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari1)
ex: multu n dzari (tu hãryii) nj-ti sculash; n dzari (cum apiri, tu hãryii) li-aspilã la-avinari; s-alumtã din dzari (di cum da hãryia) pãnã tu prãndzul mari; si nj-u-arap pãnã din dzari (tu-apiritã)
§ zari1/zare (zá-ri) sf zãri (zắrĭ) – (unã cu ndzari1)
§ andza-ri1/andzare (an-dzá-ri) adv – (unã cu ndzari1)
ex: di andzarea a ndzariljei; di andzari (dit hãryii) pãnã searã; cari si scoalã di an-dzari (tu hãryii), lja cunachi mari; si sculã picurarlu di andzari; vai eara cãtrã di-andzari; multu-andzari (hãryii) ti sculash
§ ndza-ri2/ndzare (ndzá-ri) sf ndzãri (ndzãrĭ) – loclu iu tserlu pari si s-andãmuseascã cu loclu; dipãrtarea pãnã iu poati si s-ducã videarea-a omlui; andzari, dzari, zari; (fig: ndzari = (loc) tsi s-aflã la unã mari dipãrtari; (locuri) di diparti; diparti, largu, alargu)
{ro: zări, orizont; departe, de departe}
{fr: horizon; loin, lointain}
{en: horizon, skyline; far, distant}
ex: naparti, tu ndzari (dzari); si nj-u-arup pãnã di ndzari; cãtrã ndzari agiumsirã ningã-un chiparish analtu; di patru ndzãri (dipãrtãri) dipush; yilcescu diparti ndzãri (n dipãrtari, largu); cãtrã ndzari (diparti, pãnã iu poati s-veadã omlu; icã tu cripata-a dzuãljei, tu-apiritã), na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã
§ dzari2/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari2)
ex: n dzarea hrisusitã; pri dzarea niguratã; vidzu ca pit dzari; di patru dzãri dipush
plec2
plec2 (plécŭ) (mi) vb I plicai (pli-cáĭ), plicam (pli-cámŭ), plicatã (pli-cá-tã), plicari/plicare (pli-cá-ri) – fug (mi duc) dit un loc tu-un altu; nchisescu s-mi duc iuva, mi duc, fug
{ro: pleca}
{fr: partir}
{en: leave, go}
ex: featã, lea mushatã, pleacã (fudz), du-ti tr-apã; ficiorlu lja shi pleacã (fudzi); ma tuts plica (fudzea) cu nãrli aplicati; plicã (nchisi, trapsi) troarã, cãtrã n hoarã-lj; noaptea tsi plicash (tsi vdzish) di la noi; plicã tu polim; lu-acãtsã frica sh-plicã (sh-fudzi); plicarã pali; cãtrã iu sã-nj plec (s-mi duc)?; vinji oara s-pleacã (s-fugã) amirãlu; doi vã vinjit sh-trei va s-plicats (fudzits); nãinti s-pleacã (s-fugã); pleacã (du-ti) cu tinjia-ts; sã-nj plec (sã-nj fug) shi sã-nj ti bash
§ plicat2 (pli-cátŭ) adg plicatã (pli-cá-tã), plicats (pli-cátsĭ), plicati/plicate (pli-cá-ti) – tsi s-ari dusã dit un loc tu altu; tsi ari nchisitã si s-ducã iuva; dus, fudzit, vgat
{ro: plecat}
{fr: parti}
{en: left, gone}
§ plicari2/plicare (pli-cá-ri) sf plicãri (pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pleacã cariva; nchisiri (si s-ducã iuva, s-fugã), dutseari, fudziri, vgari
{ro: acţiunea de a pleca}
{fr: action de partir}
{en: action of leaving, of going}
ex: dupã plicarea (vgarea) a featãljei; feata, tu plicari (la vgari) nu agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii; tu plicari (cãndu fudzea) ãlj dimãndã a hilji-sai
§ aplec2 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplica-ri/aplicare (a-pli-cá-ri) – (unã cu plec2)
ex: oili ambairã shi apleacã (fug, dipun, nchisescu) cãtrã tu cãmpu; mãcai, biui shi cãndu lj-u-aplicai (lj-u nchisii, fudzii…)
§ aplicat2 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – unã cu plicat2
§ aplicari2/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – unã cu plicari2
poci1
poci1 (pócĭŭ) sn poaci/poace (pŭá-ci) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã, cu unã i cu doauã mãnush (mãnãri), tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); stamnã ma njicã; ulcior, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã, dud;
(expr: sh-lo oalili sh-poacili sh-fudzi = sh-lo tuti lucrili-a lui sh-fudzi di-aoa, li cãli, li spãstri, etc.)
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}
ex: s-dutsi, s-dutsi pocilu ntr-apã, pãnã tsi nãoarã creapã; lo poacili shi unã bucljitsã; un semnu di ficior, ca un poci (ulcior); loarã un cheaptini, nã cheatrã (miracuni) shi pocilu cu untulemnu; lj-cãftã pocilu s-bea apã nã oarã; lji spindzurarã un poci di gushi; ficiorlu lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu
§ pucic (pu-cícŭ) sn pucitsi/pucitse (pu-cí-tsi) – poci ma njic
{ro: urcioraş}
{fr: petite cruche en terre}
{en: small jug}
ex: andzãreashti un pulj cu un pucic ãn gurã; nu-agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii, sã-lj s-aflã pri cali trã bun, trã arãu
§ puceami/puceame (pu-cĭá-mi) sf pucenj (pu-cénjĭ) – multimi di poaci; loc iu s-fac i s-vindu sh-iu s-aflã multi poaci
{ro: olărie}
{fr: poterie}
{en: pottery}
ex: s-adunã puceamea (tuti poacili) di la trei casi
§ pucear (pu-cĭárŭ) sm puceari (pu-cĭárĭ) – omlu tsi fatsi poaci; omlu tsi vindi poaci; ular, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier, celui qui fait ou vend des cruches en terre}
{en: man who makes or sells jugs, potter}
§ potã (pó-tã) sf poti/pote (pó-ti) – poci (stamnã i putets) njic di loc arsu cu mãnush
{ro: ulcică}
{fr: petit pot en terre avec anse}
{en: small jug}
ex: pota s-freadzi, cã nu lj-avui cãshtiga
§ putets (pu-tétsŭ) sm putets (pu-tétsĭ) – (unã cu poci1)
tornu
tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã
(expr: lj-deadi apandisea) preftul; valea-nj turnã zborlu