|
|
pãshunari/pãshunare
pãshunari/pãshunare (pã-shĭu-ná-ri) sf – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascupãshunat1
pãshunat1 (pã-shĭu-nátŭ) adg – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascupãshunat2
pãshunat2 (pã-shĭu-nátŭ) sn – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascupãshunedz
pãshunedz (pã-shĭu-nédzŭ) vb I – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascupãshuni/pãshune
pãshuni/pãshune (pã-shĭú-ni) sf – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascupãshun
pãshun (pã-shĭúnŭ) vb I – vedz tu pascu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pascuagreadã
agreadã (a-ghreá-dhã) sf agredz (a-ghrédzĭ) – soi di agru-earbã (jumearã) perenã tsi creashti di-aradã prit pãshunj, tsi s-tradzi azvarna pristi loc, cu stulonj lundzã sh-disfaptsã, cu frãndzã ascuri shi schicuri di lilici verdzã; grãmbã
{ro: pir (plantă)}
{fr: chiendent}
{en: couch-grass}
angulici/angulice
angulici/angulice (an-gu-lí-ci) sf angulici (an-gu-lícĭ) – numã datã la ma multi planti tsi crescu imiri tu grãdinj icã agri tu vulodz shi pãshunj, tsi au ca unã soi di tseapã tu loc, dit cari es arãdãtsinjli sh-dit cari crescu frãndzã lundzi sh-lãrdzi, cu unã sin-gurã lilici albã icã galbinã, cu-anjurizmã mushatã; lilicili fapti di-aesti planti; “lilicea-a Hristolui”; ngulici, gulici, gulaci, guleaci, gugutsã, lulucicã
{ro: băluşcă, narcisă, dafodil}
{fr: churleau, ornithogale, narcisse}
{en: ornithogalum, narcissus, daffodil}
ex: mushati-s angulicili
§ ngulici/ngulice (ngu-lí-ci) sf ngulici (ngu-lícĭ) – (unã cu angulici)
ex: cu lilici, cu ngulici pi cusitsã
§ gulici1/gulice (gu-lí-ci) sf gulici (gu-lícĭ) – (unã cu angulici)
§ gulaci/gulace (gu-lá-ci) sf gulãci (gu-lắcĭ) – (unã cu angulici)
§ guleaci/guleace (gu-leá-ci) sf guleci(?) (gu-lécĭ) – (unã cu angulici)
§ gugutsã (gu-gú-tsã) sf gugutsã (gu-gú-tsã) – (unã cu gulaci)
arãdzãm
arãdzãm (a-rã-dzắmŭ) sn arãdzãmuri (a-rã-dzắ-muri) – partea dit munti (poalã, dzeanã, schinãrat, etc. di-aradã nsurinatã) fãrã arburi sh-cu pãshuni bunã trã oi; plai
{ro: plai}
{fr: pied d’une montagne (exposé au soleil); flanc d’une montagne; arrondissement de montagne}
{en: sunny side or foot of a mountain with grass land}
ex: hoarã tu-arãdzãm (la poalili di munti); oili ishirã tu-arãdzãm; tu-arãdzãmurli (plaiurli) nvirdzãti; diparti, tu-arãdzãmuri…
§ arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭŭ) sm, sf arãdzãmishi/arãdzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi), arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭ), arãdzãmishi/arã-dzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi) – omlu tsi bãneadzã la poalili-a unui munti (tu-un arãdzãm)
{ro: plăieş}
{fr: habitant du pied de la montagne}
{en: inhabitant of the foot of the hill}
§ areadzimish (a-rea-dzi-míshĭŭ) sm, sf areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi), areadzimish (a-rea-dzi-míshĭ), areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi) – (unã cu arãdzãmish)
arungu
arungu (a-rún-gŭ) sn arunguri (a-rún-gurĭ) – parti dit unã pãduri (un munti) alãxitã (multi ori cu tãljarea, alti ori cu foclu) tu pãshuni (loc di pãsteari a oilor); aruncu, runcu, arungii, pãrleandzã, pãrleatsã; (fig: arungu = ca arungu di pãduri)
{ro: runc}
{fr: partie de la forêt transformée en pâturage)}
{en: part of forest transformed tu grazing land}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja tu arungu; fluerli avea amutsãtã tu arungurli mushati; arung (fig: ca arungul di pãduri) cãdzurã dishlji
§ arungii/arungie (a-run-gí-i) sf arungii (a-run-gíĭ) – loclu iu s-aflã un arungu
{ro: locul unde se găseşte un runc}
{fr: endroit d’un “arungu”}
{en: place with “arungu”}
ex: cãntã cuclu tu-arungii (tu-aruncu)
§ aruncu2 (a-rún-cŭ) sn aruncuri (a-rún-curĭ) – (unã cu arungu)
§ runcu (rún-cŭ) sn runcuri (rún-curĭ) – (unã cu arungu)
ex: s-nu-alash prãvdzãli tu runcu tra s-nu mãcã tsiva fidãnjli
bãltotsã
bãltotsã (bãl-tó-tsã) sf bãltotsi/bãltotse (bãl-tó-tsi) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; bãltsotã, mac, pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
§ bãltsotã (bãl-tsó-tã) sf bãltsoti/bãltsote (bãl-tsó-ti) – (unã cu bãltotsã)
bãrdenji/bãrdenje
bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) sf bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri, di-aradã tu vulodz, pãduri, pãshunj, etc. icã tu grãdinj, cu truplu piros shi lilici galbini, adunati la nãscãnti planti tu schicuri, di multi ori ufilisiti tu fãtsearea di yitrii; burdenji;
(expr: casã di bãrdenji = casã di oaminj oarfãnj, ftohi, harvalã)
{ro: plantă de câmp; lumânărică?, gălbinele?}
{fr: plante champêtre; bardane, mandragore?}
{en: field plant; mandragora?}
§ burdenji/burdenje (bur-dé-nji) sf burdenji/burdenje (bur-dé-nji) – (unã cu bãrdenji)
boz
boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj
§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi
§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)
§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)
§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)
§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)
cãntãrii/cãntãrie
cãntãrii/cãntãrie (cãn-tã-rí-i) sf cãntãrii (cãn-tã-ríĭ) – unã soi di agru-earbã (jumearã) analtã, (tsi sh-u-adutsi multu shi poati tra s-hibã unã cu sulfina), tsi creashti an dupã an prit vulodz, tu mãrdzinjli di cãljuri, tu pãduri sh-pãshunj, cu frãndzã sprilundzi sh-cu schicuri di lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; cusitsã, tindilinã(?)
{ro: sunătoare, pojarniţă}
{fr: herbe de la Saint-Jean, mille-pertuis}
{en: St. Johns wort}
ex: cãntãria easti unã lilici galbinã cari creashti prit agri, sh-cari, ma s-u tsãnem tu untulemnu, s-fatsi unã yitrii bunã trã pledz
chidinush
chidinush (chi-di-núshĭŭ) sm chidinush (chi-di-núshĭ) – earbã tsi creashti di-aradã tu agri, pãshunj, locuri virani, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di lucri (alti erghi, dãrmi, arburits, etc.) ta s-poatã s-creascã cãtrã nsus, cu frãndzã sprilundzi sh-lilici njits, albi i pembe, ca niscãnti hunii
{ro: volbura mică, rochiţa rândunicii}
{fr: liseron de champ}
{en: field bindweed}
coada-a
coada-a njelui (coá-da-njĭé-lui) sf codzli-a njelui (códz-lea-njĭé-lui) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; tseara-al Dumnidzã, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort}