|
|
shcurtichedz
shcurtichedz (shcur-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I – vedz tu scurtu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scurtu1ischiu
ischiu (ís-chĭu) adg – ischi/ische (ís-chi), ischi (ís-chi), ischi/ische (ís-chi) – tsi easti tes shi ndreptu ca unã ploaci fãrã locuri ma-analti i ma dipusi; (cali) tsi nu easti strãmbã i shutsãtã, fãrã aripidinj i anifuri; dreptu, ndreptu, andreptu, ãndreptu, direptu; buimatcu, duzi
{ro: drept}
{fr: droit}
{en: straight}
ex: loclu easti ischiu (dreptu, buimatcu)
§ ischedz (is-chĭédzŭ) (mi) vb I ischeai (is-chĭáĭ), ischeam (is-chĭámŭ), ischeatã (is-chĭá-tã), ischea-ri/ischeare (is-chĭá-ri) – fac un lucru (cali, loc, etc.) s-hibã ischiu; schedz, ndreptu, ndreg;
(expr: lu ischedz = lu vatãm (un om), lu shcurtichedz)
{ro: nivela, netezi}
{fr: niveler, aplanir, rendre droit}
{en: level, plane, straighten}
ex: ischem (l-featsim ischiu) loclu; ischeadzã-nj (fã-nj-u s-hibã ndreaptã) vearga; ischeats-lji
(expr: vãtãmats-lji, shcurticheats-lji) pri tuts; el s-ische (s-featsi ndreptu, si ndriptã)
§ ischeat (is-chĭátŭ) adg ischeatã (is-chĭá-tã), ischeats (is-chĭátsĭ), ischeati/ischeate (is-chĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ndreptu; scheat, ndriptat, ãndriptat, andriptat, ndreptu
{ro: nivelat, netezit}
{fr: nivelé, aplani, rendu droit}
{en: leveled, planed, straightened}
§ ischeari/ischeare (is-chĭá-ri) sf ischeri (is-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ischeadzã tsiva; scheari, ndriptari, ãndriptari, andriptari, ndridzeari
{ro: acţiunea de a nivela, de a netezi; nivelare, netezire}
{fr: action de niveler, d’aplanir, de rendre droit}
{en: action of leveling, of planing, of straightening}
§ schedz (schĭédzŭ) (mi) vb I scheai (schĭáĭ), scheam (schĭámŭ), scheatã (schĭá-tã), scheari/scheare (schĭá-ri) – (unã cu ischedz)
ex: gionili putsãn s-lu schedz (s-lu ndredz)
§ scheat (schĭátŭ) adg scheatã (schĭá-tã), scheats (schĭátsĭ), schea-ti/scheate (schĭá-ti) – (unã cu ischeat)
scurtu1
scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)
§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã
§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)
§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã
§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu
§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;