|
|
shuntescu
RO:târcoale a da, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45537>2014-05-14 22:31:12.110382 »
shuntescu
shuntescu (shĭun-tés-cu) (mi) vb IV – vedz tu shintescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shintescuanvãrtescu
anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari
§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã
§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}
njir2
njir2 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – tra s-nu shed, fac tsiva tra s-nji treacã chirolu; nj-trec (cher) oara; glindisescu, fac chefi, shuitescu, shuntescu; shintescu
{ro: (se) distra; pierde timpul}
{fr: (se) distraire; tuer le temps}
{en: amuse oneself; kill time}
ex: cu tsi ti njiri? (tsã trets chirolu?); njitslji s-njirã (glindisescu, fac chefi); tini njirã-ti (s-tsã trets oara) tu udã; pangul sta di s-njirã (di sh-treatsi oara) tu un cornu; tuti s-njirã (s-u facã s-glindiseascã) feata; njirãnda-si (fãcãnda chefi) pri unã, pri altã, lj-acãtsã noaptea; tsi ti njiri! (tsi tsã trets oara! tsi glindiseshti!); shi si s-njirã (s-lã treacã oara; icã s-apuriseascã) tuts; tsal Tega s-njira (lj-tritsea oara; icã s-ciudisea); s-njirã ncoa, nclo (mutreashti, hascã ocljilj di-unã parti sh-di-alantã)
§ njirat2 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – tsi ari faptã tsiva ca sã-lj treacã chirolu; tsi ari faptã chefi; tsi-sh tricu oara; glindisit, shuitit, shuntit; shintit
{ro: distrat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: distrait; qui a tué le temps}
{en: amused oneself; who has killed time}
§ njirari2/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi i s-njirã tra s-lji treacã oara; tritseari oara; glindisiri, shuitiri, shuntiri, shintiri
{ro: acţiunea de a se distra; de a-şi pierde timpul}
{fr: action de se distraire; de tuer le temps}
{en: action of amusing oneself; of killing time}
§ njirãturã (nji-rã-tú-rã) sf njirãturi (nji-rã-túrĭ) – atseali tsi fatsi dunjaea tra s-lã treacã oara, s-glindiseascã, s-facã chefi, etc.; njirari
{ro: distracţie}
{fr: distraction, divertissement}
{en: distraction, divertissement}
shintescu
shintescu (shin-tés-cu) (mi) vb IV shintii (shin-tíĭ), shinteam (shin-teámŭ), shintitã (shin-tí-tã), shintiri/shintire (shin-tí-ri) – fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã ma nãpoi, dupã oara tsi eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit oara iu s-aflã tu-aradã, tra si s-facã, tu-unã oarã ma amãnat; amãn, ntãrdedz;
2: tra s-nu shed fãrã s-fac tsiva, mutrescu deavãrliga; mi min deavãrliga dit un loc tu altu tra sã-nj treacã oara; mi njir tra sã-nj cher chirolu cã nu-am tsiva trã fãtseari; shuntescu, shuitescu
{ro: întârzia, pierde timpul}
{fr: retarder, badauder, tuer le temps}
{en: be late, postpone, kill time}
ex: Dumnidzã shinteashti (amãnã), ma nu agãrshashti; omlu s-shinteashti di (amãnã di la) lucru; capra armasi di s-shintea (di s-mina tra sã-lj treacã oara) cãndu aoa, cãndu aclo
§ shintit (shin-títŭ) adg shintitã (shin-tí-tã), shintits (shin-títsĭ), shinti-ti/shintite (shin-tí-ti) –
1: cari nu-agiundzi tu-un loc tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; amãnat, ntãrdat;
2: tsi ari faptã tsiva ca sã-sh chearã chirolu; tsi-sh tricu oara; shuntit, shuitit
{ro: întârziat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: retardé; qui a tué son temps}
{en: late; postponed, who has killed time}
§ shinti-ri/shintire (shin-tí-ri) sf shintiri (shin-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amãnari, amnari, ntãrdari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-njirã ca s-lji treacã chirolu; shuntiri, shuitiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a-şi pierde timpul; întârziere, pierdere de timp}
{fr: action de retarder, de badauder, de tuer le temps; retard}
{en: action of being late, , of postponing of killing time; delay}
§ shuntescu (shĭun-tés-cu) (mi) vb IV shuntii (shĭun-tíĭ), shun-team (shĭun-teámŭ), shuntitã (shĭun-tí-tã), shuntiri/shuntire (shĭun-tí-ri) – nj-trec oara; fac chefi, mi njir, shuitescu, shintescu
{ro: (se) distra, trece timpul}
{fr: distrer, tuer le temps}