|
|
siftei/siftee
siftei/siftee (sif-té-i) sf – vedz tu sifte
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: siftesifter
sifter (sif-térŭ) sm – vedz tu schifter
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: schiftersifte
sifte (sif-té) sm siftedz (sif-tédzĭ) – prota vindeari dit unã dzuã faptã di un pãrmãteftu; nchisita di vindeari cu protlu lucru vindut; siftei, sefte, xifte
{ro: seftea}
{fr: première vente faite par un marchand}
{en: first sale made by a merchant}
ex: feci sifte
§ siftei/siftee (sif-té-i) sf siftei (sif-téĭ) – (unã cu sifte)
ex: nu lã ari faptã siftei nica
§ sefte (sef-té) sm seftedz (sef-tédzĭ) – (unã cu sifte)
ex: s-lji fatsim sefte (s-him protslji cari s-cumpãrãm tsiva di la el)
§ xifte (csif-té) sm xiftedz (csif-tédzĭ) – (unã cu sifte)
ahmageai/ahmageae
ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai
§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
fiturishchi/fiturishche
fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) sf fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) – pulj (ma njic di ornji i vultur) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: apoi vulturlu la fiturishchi s-dusi
pitrit1
pitrit1 (pi-trítŭ) sm pitrits (pi-trítsĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, fiturishchi
{ro: erete}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: pitritslji nj-au mãncatã multsã purunghi
sãcol
sãcol (sã-cólŭ) sm sãcolj (sã-cólj) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, ubish, pitrit, shain, sfrindzel, fiturishchi
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: acatsã un buf shi un sãcol
schifter
schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)
§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel
§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu
§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)
shain
shain (shĭa-ínŭ) sm shainj (shĭa-ínjĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, yirac, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, sfrindzel, ubish, pitrit (fig: shain = om (mu-ljari) tsi easti ca un shain, multu gioni, tsi s-minã yii, cu-agunjii, etc.)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon, hawk}
ex: shain (yirac), tsi stai stri cheatrã nsus?; lai shain, lai pulj marat; atsel poati s-cunoascã, cã s-fatsi shain (yirac, yirãchinã), cãndu va, sh-ari alãgatã loc multu shainã (fig: gioni) muljari, nãsã-anvãrteashti tutã casa; ca shainã (fig: cu-agunjii, ayii) la sinlu-a lui si sãlãghi
tsir1
tsir1 (tsírŭ) sn tsiri/tsire (tsí-ri) shi tsiruri (tsí-rurĭ) – hãlati cu unã soi di tsisãturã di sirmi di metal, pãndzã cu guvi njits icã tiniche cu guvi, prit cari s-trec lucri ca muljituri (dzãmuri), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri (cupriili) tsi s-aflã amisticati tu eali; sitã, dirmonj;
(expr:
1: lu-adar un lucru tsir = lu-adar un lucru guvi-guvi, di sh-u-adutsi cu tsirlu;
2: trec prit tsir shi prit sitã = (i) xitãxescu (sitãxescu, caftu, mutrescu, etc.) cu multã cãshtigã, multu di multu, tra s-aflu cã cariva nu-ari tsiva pri el, icã nu-ari faptã tsiva; (ii) trec prit multi tu banã, pãtsãti sh-nipãtsãti; alag prit multi locuri;
3: portu apa cu tsirlu = l-fac un lucru ncot; nu fac tsiva;
4: cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã)
{ro: ciur, sită}
{fr: crible}
{en: sieve, screen}
ex: unã eapã buturã, tu-amari si scuturã (angucitoari: tsirlu); ca s-l-adarã tsiri nali; tricui prit tsir shi prit sitã
(expr: fui cãftat multu di multu s-nu portu tsiva cu mini); nj-featsi truplu tsir
(expr: guvi-guvi, ca tsirlu); apã cu tsirlu vai portu
(expr: nu vai fac tsiva) la numta-a ta; s-lja tsirlu tu mãnã shi s-pruscucheascã calea; s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili
§ ntsernu (ntsér-nu) vb III shi II ntsirnui (ntsir-núĭ), ntsirneam (ntsir-neámŭ), ntsirnutã (ntsir-nú-tã), ntsearniri/ntsear-nire (ntseár-ni-ri) shi ntsirneari/ntsirneare (ntsir-neá-ri) – trec prit tsir (sitã, dirmonj) un lucru ca muljiturã (dzamã), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri tsi s-aflã amisticati tu eali; sitãxescu;
(expr:
1: ntsernu (ghini) = caftu, mutrescu, bag oarã cu cãshtigã, xitãxescu;
2: lu ntsernu pri shcop = acats s-lu bat ghini, s-lji dau un shcop sãnãtos;
3: mi ntsirnui cu sitã di mãtasi = mi-amintai dishteptu, gioni;
4: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã; = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari)
{ro: cerne}
{fr: bluter, cribler}
{en: sift, screen}
ex: ntsearnã (s-trets prit sitã) fãrina cã noi va sã ntsirnem (tritsem prit sitã) bubota; nica nu nvitsã si ntsearnã; tserlu ntsearnã minutã ploai; lu ntsirnui
ubish
ubish (u-bíshĭŭ) sm ubish (u-bíshĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; pitrit, ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, fiturishchi
{ro: erete}
{fr: autour, épervier}
{en: sparrow hawk, goshawk, falcon}