|
surii/surie
surii/surie (su-rí-i) sf surii (suríĭ) – multimi di prãvdzã imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; suro, sumãreauã, cupii, turmã, grãmadã, stog, stoc, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grămadă, sumedenie, cireadă, mulţime}
{fr: amas, somme, troupeau (de grand bétail), volée; foule}
{en: pile, heap, sum, flock (of birds, animals); crowd}
ex: surii (turmi) di boi shi vãts; yin surii di prãvdzã; unã surii di gãi azbuirarã; unã surii (ceatã, buluchi, trãmbã) di arbinesh
§ suro (su-ró) sm suradz (su-rádzĭ) – (unã cu surii)