xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã
§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã
§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?
§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã
§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: fudzi tu xeani (tu locuri diparti di-aclo iu s-aflã, largu di soi sh-di oaminjlj-a lui); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã (a altui) mãcari!; nu-i tu mãna-a noastrã, cã luguria-i tu mãnã xeanã (a altui mãnã, nu mãna-a mea); nj-tricui bana ma multu tu xeani; xeana-i greauã; greali suntu xeanili; tu xeanili lãi sh-blãstimati; dupã tsi sã nsurã, dusi tu xeani; s-nu lj-u toarnã mintea tsiva feati sh-armãni tu xeani; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; ca vãrã cãni cãndu intrã tu casã xeanã
§ axeanã (ac-seá-nã) sf axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xeanã)
ex: fug jilits tu axeani; s-turnã ditru axeani; tu xeani noauã anj, sh-acasã cu doi aslanj; tu axeani easti; un om dit axeani
§ xinãtati/xinãtate (csi-nã-tá-ti) sf xinãtãts (csi-nã-tắtsĭ) – (unã cu xeanã)
ex: va-nj ti duts tu xinãtati; cali lungã loarã cãtrã voi tru xinãtati
§ xinitii/xinitie (csi-ni-tí-i) sf xinitii (csi-ni-tíĭ) – (unã cu xeanã)
ex: tãsh tu ponda xinitii; masturlji fug tu xinitii
§ xinitilji/xinitilje (csi-ni-tí-lji) sf xinitilj (csi-ni-tíljĭ) – (unã cu xeanã)
§ xinit (csi-nítŭ) adg xinitã (csi-ní-tã), xinits (csi-nítsĭ), xiniti/xinite (csi-ní-ti) – tsi s-ari dusã tu xeani; tsi bãneadzã tu xea-ni; tsi s-ari turnatã dit xeani; xinitor, axinitor, xinitimen
{ro: în-străinat}
{fr: expatrié; qui est parti à l’étranger; qui vit à l’étranger}
{en: foreigner; who went to live in a foreign country}
ex: cãnticlu a xinitlui (tsi bãneadzã tu xeani); o, gione, o, xinite!; trapsirã vãrã dzuã cali xinitslji
§ axinit (ac-si-nítŭ) adg axinitã (ac-si-ní-tã), axinits (ac-si-nítsĭ), axiniti/axinite (ac-si-ní-ti) – (unã cu xinit)
ex: l-cljimarã sh-pi axinit; cã-s axinits shi nu cunoscu vãrnã din hoarã
§ nixinit (nic-si-nítŭ) adg nixinitã (nic-si-ní-tã), nixinits (nic-si-nítsĭ), nixiniti/nixinite (nic-si-ní-ti) – tsi nu easti xinit; tsi nu s-dutsi (nu s-ari dusã) tu xeani
{ro: neînstrăinat}
{fr: non expatrié; qui ne se dépayse pas; qui ne va pas à l’étranger}
{en: who does not go to live in a foreign country}
ex: un gioni nixinit
§ xinitor (csi-ni-tórŭ) adg xinitoari/xinitoare (csi-ni-tŭá-ri), xinitori (csi-ni-tórĭ), xinitoari/xinitoare (csi-ni-tŭá-ri) – (unã cu xinit)
ex: ved xinitorlu (atsel tsi s-avea dusã tu xeani) s-toarnã tora
§ axinitor (ac-si-ni-tórŭ) adg axinitoari/axinitoare (ac-si-ni-tŭá-ri), axinitori (ac-si-ni-tórĭ), axinitoari/axinitoare (ac-si-ni-tŭá-ri) – (unã cu xinit)
ex: ghini vinjish, axinitoare
§ xinitimen (csi-ni-ti-ménŭ) adg xinitimenã (csi-ni-ti-mé-nã), xinitimenj (csi-ni-ti-ménjĭ), xinitimeni/xinitimene (csi-ni-ti-mé-ni) – (unã cu xinit)
§ xinitipsescu (csi-ni-tip-sés-cu) (mi) vb IV xinitipsii (csi-ni-tip-síĭ), xinitipseam (csi-ni-tip-seámŭ), xinitipsitã (csi-ni-tip-sí-tã), xi-nitipsiri/xinitipsire (csi-ni-tip-sí-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; nstriinedz
{ro: înstrăina}
{fr: envoyer à l’étranger; dépayser}
{en: send tu foreign lands; expatriate}
ex: xinitipsii (bãnai tu xeani) tutã-nj bana
§ xinitipsit (csi-ni-tip-sítŭ) adg xinitipsitã (csi-ni-tip-sí-tã), xinitipsits (csi-ni-tip-sítsĭ), xinitipsiti/xinitipsite (csi-ni-tip-sí-ti) – cari easti pitricut (i s-ari dusã singur) s-bãneadzã tu xeani; nstriinat
{ro: înstrăinat}
{fr: envoyé à l’étranger; dépaysé}
{en: sent tu foreign lands; expatriated}
§ xinitipsiri/xinitipsire (csi-ni-tip-sí-ri) sf xinitipsiri (csi-ni-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (i tsiva) easti pitricut (i s-ari dusã singur) s-bãneadzã tu xeani; nstriinari
{ro: acţiunea de a înstrăina; înstrăinare}
{fr: action d’envoyer à l’étranger; de dépayser}
{en: action of sending tu foreign lands; of expatriating}
§ xenu- (csé-nu-) shi xinu- (csí-nu-) prifixu – prifixu tsi yini di la zborlu “xen” tsi s-bagã nãintea-a unor zboarã (ma multu verbi), tra s-lã alãxeascã shi s-lã adavgã tu noima-a lor di-aradã, shi noima di xen, trã xen, etc.; di-aradã, aestu prifixu easti dispãrtsãt (i nidispãrtsãt) di zbor cu semnul “-“ shi zborlu cu prifixu s-aflã bãgat deadun cu zborlu a curi noimã u-alãxeashti
{ro: prefix care adaugă un sens de “străin” sensului original a cuvântului}
{fr: prefixe, qui ajoute au sens du mot, le sens d’“étranger”}
{en: prefix, that adds to the meaning of the word, that of “foreign”}
§ xinumsescu (csi-num-sés-cu) vb IV xinumsii (csi-num-síĭ), xinumseam (csi-num-seámŭ), xinumsitã (csi-num-sí-tã), xinumsiri/xinumsire (csi-num-sí-ri) – l-fac pri cariva s-fugã (l-pitrec) surghiuni tu xeani; ãlj dzãc a unui s-fugã (lu-agunescu) dit un loc; l-dau nafoarã di la lucru; agunescu, azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, surghiunipsescu, xipundisescu, ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.
{ro: exila, goni, alunga}
{fr: exiler, chasser, bannir}
{en: expatriate, chase, banish}
§ xinumsit (csi-num-sítŭ) adg xinumsitã (csi-num-sí-tã), xinumsits (csi-num-sítsĭ), xinumsiti/xi-numsite (csi-num-sí-ti) – azgunit, aznjit, agunit, avinat
{ro: exilat, gonit, alungat}
{fr: exilé, chassé, banni}
{en: chased, banished}
§ xinumsiri/xinumsire (csi-num-sí-ri) sf xinumsiri (csi-num-sírĭ) – azguniri, aznjiri, aguniri, avinari
{ro: acţiunea de a exila, de a goni, de a alunga; exilare, gonire, alungare}
{fr: action d’exiler, de chasser, de bannir}
{en: action of expatriating, of chasing, of banishing}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn