angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)
§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}
§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm
§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)
§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã
§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
§ angusedz (an-gu-sédzŭ) (mi) vb I angusai (an-gu-sáĭ), angusam (an-gu-sámŭ), angusatã (an-gu-sá-tã), angusari/angusare (an-gu-sá-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti shi-nj yini greatsã; mãc multu sh-mizi pot s-adilj di cãt am mãcatã; mãc di primansus sh-nu mata pot s-mãc altã; mi satur di mãcari; nj-yini greatsã (angusã); ngusedz, angusescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, prãstãnescu, pristãnisescu
{ro: avea greaţă (de mâncare multă); (se) sătura}
{fr: avoir des nausées ou étouffer aprés un gros repas; saturer}
{en: eat more than necessary; feel nauseous, have difficulty breathing after a big meal}
ex: mãcarea grasã anguseadzã; mash di unã lj-angusã (lj-yini greatsã), cã nu-ari pradz sã-sh acumpãrã cãti tsiva
§ angusat (an-gu-sátŭ) adg angu-satã (an-gu-sá-tã), angusats (an-gu-sátsĭ), angusati/angusate (an-gu-sá-ti) – tsi easti nãfãtit; tsi-lj yini ca greatsã; cari mizi adilji di multã mãcari; ngusat, angusit, sãturat, fãnãtit, nãfãtit, prãstãnit, pristãnisit
{ro: căruia-i vine greaţă de la multă mâncare, săturat peste măsură}
{fr: qui a des nausées aprés un gros repas; rassasié outre mesure; étouffé}
{en: who feels nauseous or breathless after a big meal; who has overeaten}
§ angusari/angusare (an-gu-sá-ri) sf angusãri (an-gu-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguseadzã; ngusari, angusiri, sãturari, fãnãtiri, nãfãtiri, prãstãniri, pristãnisiri
{ro: acţiunea de a avea greaţă după multă mâncare; de a (se) sătura; saturaţie}
{fr: action d’avoir des nausées aprés un gros repas; de se rassasier; satiété jusqu’au dégoût}
{en: action of feeling nauseous, of eating too much; of being breathless after a big meal}
§ ngusedz (ngu-sédzŭ) (mi) vb I ngusai (ngu-sáĭ), ngusam (ngu-sámŭ), ngusatã (ngu-sá-tã), ngusari/ngusare (ngu-sá-ri) – (unã cu angusedz)
ex: ti nguseadzã (ti fatsi s-tsã yinã-agnos di-ahãtã mãcari)
§ ngusat (ngu-sátŭ) adg ngusatã (ngu-sá-tã), ngusats (ngu-sátsĭ), ngusati/ngusate (ngu-sá-ti) – (unã cu angusat)
§ ngusari/ngusare (ngu-sá-ri) sf ngusãri (ngu-sắrĭ) – (unã cu angusari)
§ ngusescu (ngu-sés-cu) (mi) vb IV ngusii (ngu-síĭ), nguseam (ngu-seámŭ), ngusitã (ngu-sí-tã), ngusi-ri/ngusire (ngu-sí-ri) – (unã cu angusedz)
ex: putsãnã carni mãcãm shi nã ngusi (nã nãfãti); shi dultsenjli ti ngusescu (ti fac s-tsã yinã greatsã, agnos cãndu mãts multu di eali)
§ ngusit (ngu-sítŭ) adg ngusitã (ngu-sí-tã), ngusits (ngu-sítsĭ), ngusiti/ngusite (ngu-sí-ti) – (unã cu angusat)
ex: nj-easti stumahlu ngusit (nãfãtit, para-mplin), nu nj-aproachi tsiva
§ ngusiri/ngusire (ngu-sí-ri) sf ngusiri (ngu-sírĭ) – (unã cu angusari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn